Vestitorii coruptiei se intorc. UDMR vrea sa legalizeze conflictul de interese
Peste 96% din romani cred ca in tara lor coruptia este o problema majora, iar peste 60% sunt de parere ca politicienii nu fac suficient pentru combaterea coruptiei, arata rezultatele unui Eurobarometru publicat miercuri. Parca pentru a confirma aceste statistici, doi parlamentari incearca sa dea o noua lovitura luptei impotriva coruptiei, printr-o serie de amendamente care ii protejeaza pe demnitari si pe membrii administratiilor locale.
La Legea 286/2009 privind Codul Penal, ajunsa acum in dezbatere la Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, parlamentarii UDMR Andras Levente Mate si Arpad Marton au venit cu o serie de amendamente care ii scapa pe parlamentari de problema raspunderii pentru conflict de interese si care fac aceasta infractiune aproape imposibil de pedepsit.
"Nici persoanele care indeplinesc o demnitate publica, nici persoanele care activeaza in cadrul unor persoane juridice declarate ca fiind de utilitate publica, de exemplu ONG-uri, nu pot fi asimilati functionarilor publici. Nu permite statutul lor constitutional", se arata in amendamentul depus de Arpad Marton. Cum se traduce acest lucru? Parlamentarii nu mai fac parte din categoria functio-narilor publici vizati de legea penala. Prin urmare, ei nu mai pot fi trasi la raspundere pentru ca isi angajeaza rudele la cabinetele de circumscriptie. Pana acum, Agen-tia Nationala de Integritate a trimis in instanta cazurile a 15 senatori si deputati care si-au angajat membri ai familiei la cabinetele parlamentare.
Printre acestia se afla si Andras Mate. Acesta din urma a depus un alt amendament, care ar putea duce la anihilarea luptei impotriva conflictului de interese. "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial nejustificat, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica", se arata in amendament. Singura diferenta fata de actuala legislatie este introducerea cuvantului "nejustificat", dar aceasta poate da nastere interpretarilor: daca un membru al familiei unui parlamentar este angajat la cabinetul acestuia, depune o munca pentru salariul primit. Este deci nejustificat beneficiul?
La fel, daca un sef de consiliu local sau judetean aloca lucrari pe bani publici propriilor sale firme sau firmelor unor rude, se poate interpreta ca beneficiul obtinut este justificat de serviciile prestate.
Monica Macovei: E inacceptabil
Europarlamentarul Monica Macovei spune ca nu este prima data cand parlamentarii pun interesul personal deasupra interesului public, al alegatorilor care i-au trimis in Parlament. Despre amendamentul lui Marton, Macovei, fost ministru al Justitiei, spune ca este "o incercare de a reduce com-petentele ANI pentru verificarea conflictului de interese", iar scoaterea demnitarilor din randul functionarilor publici ar influenta si alte anchete de coruptie.
"E inacceptabil", considera ea. In pri-vinta conflictului de interese, Macovei aminteste ca acesta a fost introdus, in forma actuala, in 2006 in Codul Penal si a ramas neschimbat in noul Cod. "Este exact ce arata Eurobarometrul de ieri (miercuri, n.r.), nu exista vointa politica pentru lupta impotriva coruptiei, politicienii incearca sa se protejeze", conchide europarlamentarul.
Ministerul Justitiei nu va sprijini demersul
Solicitat sa comenteze aceste amendamente, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, ne-a transmis, prin intermediul biroului de presa, ca "Ministerul Justitiei dezavueaza orice proiect de modificare a legislatiei prin care se slabesc prevederile legale de combatere a coruptiei sau sunt slabite institutiile anticoruptie - ANI si DNA. Ministerul Justitiei nu va sprijini un astfel de demers parlamentar."
Cristian Ghinea: Iata de ce avem nevoie de MCV
Cristian Ghinea, directorul Centrului Roman pentru Politici Europene, considera ca parlamentarii nu pot fi eliminati din categoria functionarilor publici, pentru ca si ei sunt platiti din bani publici si califica astfel de initiative legislative drept "mizerii'. "Asistam inca din 2007 la o efervescenta a imaginatiei parlamentarilor de a desfiinta legi cerute de Uniunea Europeana. Nu avem stabilitatea cadrului legislativ pe care ne-o cere UE," spune analistul. In opinia lui Ghinea, Romania are inca nevoie de Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), pentru a impiedica astfel de modificari legislative.
Razboiul UDMR cu ANI
Amendamentele depuse la aceasta lege vin dupa o serie de tentative din partea celor doi parlamentari de a pune pe butuci Agentia Nationala de Integritate. Anul trecut, Marton venise cu o serie de modificari care lasau practic ANI fara prerogative - declaratiile de avere nu mai erau publice, inspectorii nu mai aveau voie sa ceara informatii despre firmele demnitarilor, candidatii la functii publice nu mai erau obligati sa depuna declaratii de avere si interese. Initiatorul proiectului, Tudor Ciuhodaru, si-a retras proiectul pentru a evita "mutilarea" legii ANI. La sfarsitul anului trecut, Mate propunea ca ANI sa foloseasca doar 5% din bugetul alocat agentiei.
Parlamentarii care ar scapa de acuzatii
Ioan Cindrea (PSD)
Karoly Kerekes (UDMR)
Andras Levente Mate (UDMR)
Oana Niculescu-Mizil (PSD)
Sonia-Maria Draghici (PSD)
Mihai Radan (minoritati)
Stelica Iacob Strugaru (PDL)
Sorin Constantin Lazar (PSD)
Csilla-Mária Peto (UDMR)
Árpád Pál (UDMR)
Ghervazen Longher (minoritati)
Marian Neacsu (PSD)
Florin-Costin Paslaru (PSD)
Vasile Ghiorghe Gliga (PSD)
Anghel Stanciu (PSD)
Sursa: vezi articolul original
