Tudor Gheorghe a compus o manea! O va canta la Sala Palatului, acompaniat de o orga manelista
Niciodata nu a facut spectacole intamplator. In clipa in care a simtit ca societatea romana are nevoie de un sprijin, de un imbold, de o justificare, atunci a realizat spectacolul "Degeaba”. "Cand am simtit ca muzica populara romaneasca este intr-o perioada critica, am simtit nevoia sa readuc in constiinta tinerei generatii adevaratul cantec popular. Acum plec la drum cu un nou spectacol, care se explica prin el insusi, prin demersul meu artistic. Nu este pedagogic. Diferenta dintre muzica lautareasca si cantecul romanesc popular este evidenta. Departe de mine gandul de a pune la zid muzica lautareasca! Ea este o componenta a fanteziei creatoare a acestui popor si nu trebuie blamata in nici un fel”, declara neica Tudor.
Ceea ce-l deranjeaza pe bard este "decaderea, in egala masura, a cantecului lautaresc – transformat in penibile cantari – si caderea cumplita a cantecului popular inspre stupizenia de pe lume. Daca inainte ne laudam cu lada de zestre a cantecului popular, acum, gata, nu mai avem cu ce ne lauda. Nu mai exista!”.
Tudor Gheorghe a scris un cantecel popular, sortit sa ridiculizeze aberatiile care au fost introduse "contra naturii” in folclorul romanesc: "Foaie verde, foaie lata/ Sunt cel mai fericit tata/ Am crescut baiat si fata/ Fata seamana cu mine/ Inalta si facuta bine/ Si baiatul tot asa/ Ca seamana cu ma-sa”
Pentru concertul "Tudor Gheorghe – rapsod si lautar”, neica a ales sa treaca prin zonele reprezentative ale folcorului romanesc, tinand totodata partea muzicii lautaresti, compunand chiar o manea. "Am folosit exact arhetipul acestui gen: Multi au pe lume noroc,/ Dar eu sunt pe primul loc/ Ca am ce nimeni nu are/ Frati si parinti de valoare”.
Tudor Gheorghe nu va canta maneaua la cobza! Ar fi o jignire "Aduc o orga din aia, de canta manelistii. Vreau sa aiba acelasi sound, cu a-a-a-a-a-a. Daca e show, pai show sa fie!”. Cum altfel ar fi putut face o demonstratie in favoarea muzicii lautaresti? Va scoate in evidenta, printr-o compozitie proprie, accentele stupide care cresc intr-o manea din zilele noastre.
"Voi arata care este diferenta dintre maneaua frumoasa, a lui Anton Pann, si maneaua de acum. Prin 1853 Constantin Negruzzi scria: "La masa beau adesea vin strain,/ Tocai, Bordo, Sampanie iubesc./ Iar mai ales prefer vinul de Rin,/ Daca nu am Cotnar si Odobesc;/ Cand insa am, desert pline pahare,/ Apoi incep sa cant vreo manea,/ Si sunt tot beat cat tin zilele-amare!/ Eu sunt roman, mi-e draga tara mea!"". E clar! Stam pe loc. Tot ce-i romanesc nu piere! Nici maneaua, nici soselele stricate. Iata ce mai scria Negruzzi in aceeasi poezie, "Eu sunt roman”: "Lauda multi pe francezul voios,/ Pe mandrul rus, pe neamtul regulat,/ La dansii, spun, ca-i bine si frumos/ Dar, fratii mei, eu oricat am umblat/ Pe drumuri lungi, cu sine ferecate,/ Nu ma ’nvoeam si vreti sa stiti de ce?/ Pentru ca-mi plac soselele stricate./ Eu sunt roman, mi-e draga tara mea”.
Si lui Tudor Gheorghe ii e draga tara si mai trage un semnal de alarma: sa nu ne pierdem identitatea! "Ne batjocorim exact lucrul care ne tine demni, frumosi si adevarati in istoria Europei. Acesta este motivul acestui spectacol”. Turneul a inceput. Maine, bardul va fi la Ploiesti, pe 24 februarie – la Suceava, pe 25 februarie – la Botosani, pe 27 februarie – la Iasi, pe 29 februarie – la Bacau, pe 1 martie – la Piatra-Neamt, pe 3 martie – la Galati, pe 5 martie – la Bucuresti, la Sala Palatului. Turneul se incheie pe 5 aprilie – la Slobozia.
» vezi articolul original
sursa: 
