Tarile "salvate" de FMI, in pragul colapsului Stiri.rol.ro

Sprijinul financiar din partea Fondului nu a ajutat statele imprumutate, care se afla acum in situatii mai grave decat atunci cand au semnat acordurile.

Putine tablouri ilustreaza mai bine criza datoriilor de stat din Europa decat cel zugravit in luna mai a anului trecut.

La fix un an dupa ce liderii europeni se felicitau reciproc pentru "salvarea" Greciei cu un imprumut de urgenta in valoare de 110 miliarde de euro de la UE si FMI, Atena cerea un nou imprumut, mai mare decat primul. Toate acestea dupa ce obtinuse relaxarea conditiilor in care semnase acel acord - de la scaderea dobanzii si pana la prelungirea perioadei de rambursare. Si, cum istoria are obiceiul de a se repeta, asistam acum la un tablou identic: Portugalia se pare ca va cere si ea un nou imprumut, iar nemtii le promit concesii pentru cel luat luat anul trecut.

Austeritatea ingenuncheaza economia

Situatia grecilor ramane la fel de grava. Datoria publica a crescut anul trecut de la 115% la 144% din PIB, ajungand acum la 160% din PIB. Ca parte a acordului, Atena a a majorat TVA de la 19% la 23% si a marit cu 10% accizele la alcool, tutun si benzina. Salariul mediu a fost redus cu pana la 20%. Salariile din sectorul public au fost reduse cu 8%, iar al 13-lea si al 14-lea salariu au fost eliminate. Reformarea sistemului de pensii a presupus o diminuare de 10% a acestora si majorarea varstei de pensionare pentru femei la 65 de ani. Cotele preferentiale ale TVA au fost majorate, iar bugetul pentru Sanatate, redus.

Unde au dus toate aceste taieri? 2012 va reprezenta al patrulea an consecutiv de recesiune pentru Grecia. Economia Greciei se va contracta cu mai bine de 5,5% in 2012, potrivit celor mai recente prognoze. In 2013, recesiunea va continua cu o contractie economica de 2,8%.

Acum, Grecia este la doar cateva saptamani de intrarea in incapacitate de plata. La 20 martie, statul are de rascumparat obligatiuni in valoare de 14,4 miliarde de euro, datorie pe care nu-si permite sa o achite fara ajutor extern, spun analistii. Sprijinul este conditionat insa de incheierea unui acord cu creditorii privati. Astfel, Atena se afla intre ciocan si nicovala: sa accepte conditiile bancherilor sau sa intre in faliment.

Portugalia porneste pe drumul Greciei

Extinderea crizei a facut ca alte state vulnerabile sa porneasca pe acelasi drum. Statul portughez ar putea avea nevoie de un al doilea program de asistenta financiara de urgenta de la UE si FMI, iar Lisabona ar putea obliga creditorii privati sa accepte pierderi pe imprumuturile pe care i le-au acordat, exact asa cum a facut si Grecia.

In aprilie 2011, dupa luni intregi in care a sustinut ca nu are nevoie de ajutor extern, Portugalia a capitulat in fata pietelor financiare. Statul a primit un imprumut de urgenta in valoare de 78 de miliarde de euro de la UE si FMI, iar premierul de atunci, José Socrates, a demisionat.

Economia portugheza se va contracta cu 4,9% in 2011 si in 2012, potrivit celor mai recente prognoze, iar rata somajului a atins un nivel-record de 13,4% din cauza masurilor dure de austeritate introduse de guvern in incercarea de a atinge tintele stabilite impreuna cu FMI si UE. Portughezii au facut eforturi enorme pentru a evita acest scenariu.

Salariile din sectorul public au fost diminuate cu 5%, Taxa pe Valoarea Adaugata a fost majorata de la 20 la 23%. Impozitul pe venit si cel pe profit au crescut cu 1,5 puncte procentuale. La inceputul lunii, ministrul german al Finantelor, Wolfgang Schauble, a fost filmat in timp ce vorbea despre posibile "ajustari" ale programului de asistenta financiara al Portugaliei, fiind prima data cand un oficial european recunoaste ca astfel de concesii ar putea fi necesare.

Irlandezii obtin concesii

Portughezii au toate sansele sa obtina concesiile, mai ales cu mai mult de un precedent la activ. Dupa greci, si irlandezii au reusit sa convinga Fondul sa relaxeze conditiile imprumutului de urgenta pentru imprumutul de 85 de miliarde de euro pe care la"½au luat in noiembrie 2010 pentru a-si salva sistemul bancar.

Rata somajului in Irlanda se ridica, in decembrie 2011, la 14,5%, potrivit datelor Eurostat. Lipsa locurilor de munca, scumpirile si majorarea taxelor ii determina pe tot mai multi irlandezi sa paraseasca tara. In ultimul an, numarul irlandezilor care au emigrat a crescut cu 45%.

45% din PIB este cresterea inregistrata de datoria publica a Greciei de la incheierea acordului cu FMI si UE.

» vezi articolul original

sursa: