Suntem codasii Europei la finantarea cercetarii-dezvoltarii!
In anul 2006, Uniunea Europeana (UE-27) a alocat 1,84 procente din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cercetare si dezvoltare (R&D), acelasi procent ca si in 2005. De mentionat ca, in 2000, procentul a fost de 1,86 procente din PIB. Potrivit raportarii Eurostat, in 2006 cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare in UE 2007 s-au ridicat la peste 210 miliarde euro, comparativ cu 170 miliarde euro in 2000.
Tarile care au alocat cel mai mare procent din PIB pentru cercetare au fost in ordine: Suedia (3,82 la suta din PIB), Finlanda (3,45 la suta), Germania (2,51 la suta), Austria (2,45 la suta) si Danemarca (2,43 la suta). La polul opus, cel mai putin au alocat pentru cercetare in 2006: Cipru (0,42 la suta din PIB), Romania (0,46 la suta), Bulgaria (0,48 la suta) si Slovacia (0,49 la suta).
Impreuna, Germania (58 miliarde euro in 2006), Franta (38 miliarde euro) si Marea Britanie (32 miliarde euro), au alocat in anul 2006 aproximativ 60 la suta din cheltuielile totale ale UE 27 pentru cercetare si dezvoltare. Romania a alocat 444 milioane euro pentru cercetare in 2006, comparativ cu 486 milioane euro in cazul Sloveniei, 900 milioane de euro in cazul Ungariei, 1,761 miliarde euro in cazul Cehiei si 1,513 miliarde euro in cazul Poloniei.
Modernizarea economiei, subminata pe termen lung
In perioada cuprinsa intre 2000 si 2006, tarile care si-au crescut cel mai mult cheltuielile pentru cercetare sunt Austria (de la 1,91 la 2,45 la suta din PIB), Estonia (0,61 la 1,14 la suta) si Cehia (1,21 la 1,54 la suta). In cazul Romaniei, sumele pentru cercetare au crescut de la 0,37 la suta din PIB in 2000 la 0,46 la suta din PIB in 2006.
In 2006, cercetatorii si inginerii reprezentau 4,8 procente din forta totala de munca din UE 27. Cel mai mare procent de cercetatori si ingineri se gasea in Belgia (7,9 la suta din forta de munca), Irlanda (6,8 la suta), Finlanda (6,7 la suta), Suedia (6,5 la suta) si Danemarca (6,0 la suta). Cel mai mic procent de cercetatori si ingineri se gasea in Portugalia (2,7 la suta), Bulgaria, Austria si Slovacia (toate cu 3,0 la suta din forta de munca). In Romania, cercetatorii si inginerii reprezentau in 2006 aproximativ 4,0 la suta din forta de munca.
Finantarea sub necesitati a cercetarii-dezvoltarii constituie una dintre cauzele fundamentale ale competitivitatii relativ slabe a majoritatii economiilor din UE prin comparatie cu altele mai dinamice precum cele ale SUA, Chinei, ori Indiei.
In cazul Romaniei, riscul este pur si simplu de subdezvoltare economica in urmatoarele generatii, dat fiind faptul ca cercetatorii ar putea emigra daca nu vor avea conditii de a-si desfasura activitatea in tara.
Presedintele Federatiei Sindicatelor din Cercetare, Radu Minea, aflat, de ieri, in greva foamei in fata intrarii principale a Palatului Cotroceni, a declarat ca banii alocati cercetarii "se deturneaza catre alte scopuri, de ani buni". "Stiu unde se duc banii. Multi se duc pe criterii clientelare, pe grupuri de interese catre universitati. Am cateva documente care sa poata demonstra cum se cheltuie banii", a spus sindicalistul.
» vezi articolul original
sursa: 
