Semnal pozitiv pentru euro
O suplimentare a acestuia ar fi pentru intreaga lume semnalul ca Europa este hotarata sa rezolve criza datoriilor. Italia cere partenerilor din zona euro sa aprobe cresterea fondului de urgenta de la 500 de miliarde la 1.000 de miliarde de euro. Desigur, am putea striga: cand invata sud-europenii astia odata ca nu un ajutor venit din strainatate ii va salva de falimentul de stat, ci ca doar aplicarea unei reforme serioase a institutiilor statului ii mai poate scoate la liman! Chiar daca exista o frustrare imensa ca aceasta criza a datoriilor nu se mai termina, Italia nu trebuie invinovatita. De anul trecut, cand s-a stabilit dimensiunea fondului de salvare european, situatia economica s-a schimbat radical.
In primul rand, acum, in centrul crizei se afla Spania si Italia, care nu sunt niste piloni ai economiei europene. In al doilea rand, s-a schimbat si situatia politica interna in cele doua state. In Italia, adversarul reformelor, Berlusconi, a fost inlocuit cu sustinatorul reformelor, premierul Monti. De aceea este o diferenta majora daca cer ajutor guvernantii de la Roma din 2012 sau daca ar fi cerut ajutorul guvernantii condusi de Berlusconi. Monti are si el dreptate cand spune ca oamenii se supun masurilor de austeritate doar daca sunt convinsi ca ele vor da roade. Daca sefa Guvernului de la Berlin nu se va mai opune suplimentarii EFSF, nu doar ca ar da un semnal pozitiv lumii, ci va mai imblanzi opinia europenilor despre germanii fara inima si avizi sa faca economie. Iar unele reprosuri sunt justificate. Germania este unul dintre putinii castigatori ai crizei.
Merkel a accentuat turbulentele economice prin decizia pe care a luat-o (din punct de vedere politic corecta, dar gresita din punct de vedere economic), ca bancile sa contribuie la taierea datoriilor Greciei. Cel care se opune - asa cum face sefa Executivului german - eurobondurilor si implicarii Bancii Centrale Europene trebuie sa fie pregatit sa riste si el mai mult. Un al doilea val al crizei mondiale ar fi devastator pentru ca statele nu mai au mijloacele de sprijin pe care le-au avut in 2009. Este deci interesul Germaniei sa opreasca accentuarea crizei.
» vezi articolul original






































