Romanii esueaza la proba "Ajuta-ti aproapele!"
Doar 14% dintre romani au dat bani in scopuri caritabile in ultima luna si doar 28% au ajutat persoane pe care nu le cunosc, potrivit studiului "World Giving Index".
Realizat de organizatia caritabila britanica Charities Aid Foundation (CAF), pe baza sondajelor Gallup efectuate in centrele urbane din 153 de tari, studiul mai arata ca numai un roman din 20 s-a implicat in actiuni de voluntariat, Romania ocupand locul 142 in topul CAF, la egalitate cu Rwanda. Bulgaria este mai sus cu o pozitie, iar la coada clasamentului se situeaza - dupa Romania - Bangladesh, China, Lituania, Grecia, Serbia, Ucraina, Burundi si Madagascar.
Australienii si neozeelandezii, cei mai altruisti
Primele doua pozitii din "World Giving Index" sunt ocupate de Australia si Noua Zeelanda.
Circa 70% dintre australieni si 68% dintre neozeelandezi au facut donatii, iar pe ansamblu, procentul altruistilor atinge in ambele state nivelul de 57%. Aproape la fel de generosi sunt canadienii (56%), irlandezii (56%), elvetienii (55%), americanii (55%), olandezii (54%) si britanicii (53%).
La nivel global, o cincime dintre cele 195.000 de persoane chestionate s-au implicat in actiuni voluntare, aproximativ o treime au dat bani in scopuri caritabile si 45% au ajutat un necunoscut in ultima luna, scrie cotidianul britanic "The Guardian".
Fericitii doneaza mai des decat bogatii
Potrivit studiului CAF, legatura dintre generozitate si fericire este mai puternica decat cea dintre generozitate si bogatie. In concluzie, donatia este mai degraba un act emotional decat unul rational, subliniaza expertii Charities Aid Foundation. Acest lucru explica aparitia in primele zece pozitii ale ierarhiei a unui stat precum Sri Lanka, alaturi de tari cu un PIB net superior.
Un altor factor care face diferenta tine de raspandirea "culturii generozitatii" in societate, de la elitele financiare pana la omul obisnuit, explica Richard Harrison, director de cercetare la CAF.
OPINII
Despre generozitatea romanesca: "E altfel"
Andrei Udisteanu
Andreea Archip
Donatiile pentru o cauza nobila, voluntariatul, simplul gest de ajuta pe cineva sunt "calitatile" masurate in studiul Charities Aid Foundation (CAF), pe baza datelor Gallup. In urma rezultatelor, generozitatea si ospitalitatea legendara a romanilor ies cam sifonate. Specialistii in antropologie si sociologie romani spun insa ca n-ar fi tocmai cele mai potrivite criterii pentru a pune la indoiala cat de "buni la suflet" sunt romanii.
Este o chestiune de cultura
Sociologul Alfred Bulai este de parere ca studiul ar fi pus Romania pe un loc fruntas daca s-ar fi luat in considerare de cate ori oferim gazduire sau o masa calda celor la nevoie sau sarim in ajutorul unui vecin care are un necaz.
"Acest studiu este facut pentru occidentali, sa le demonstreze ca ei sunt buni si ofera. Nu este adevarat ca romanii nu sunt generosi, este vorba doar de o problematica de chestionar standard pe baza unor criterii ce nu se aplica din punct de vedere cultural la noi. Cultul voluntariatului noi nu-l avem din cauza mostenirii muncii patriotice din comunism. Bani nici nu prea avem de dat, iar daca mai pui la socoteala toate experientele nefericite de dupa 1990 cand se adunau bani pentru diverse fonduri si nimeni nu a mai aflat ce s-a intamplat cu banii, atunci aflam de ce esuam si la acest capitol. Toate acestea au dus la o problema reala de incredere fata de institutiile statului", explica sociologul. Bulai propune un test simplu: "Mergeti in Moldova si spuneti ca nu aveti unde sta. Sigur va ia cineva acasa si va gazduieste fara bani si va pune si la masa. Este clar o chestiune de cultura".
"Nu ne nastem generosi"
Sociologul Marius Pieleanu este de parere ca la lipsa generozitatii romanilor au lucrat ani la rand tot felul de situatii nefaste. "Generozitatea este o caracteristica a unui proces social. Nu ne nastem generosi, dobandim aceasta calitate si cum factorii sociali gen scoala, biserica, colectivitatea au esuat sa faca asta", explica sociologul.
Adrian Netedu, conferentiar in Sociologie la Facultatea de Filosofie de la Universitaea "Al. I. Cuza" Iasi, crede ca in definitiv trebuie sa ne asumam realitatea acestui sondaj. "In masura in care cercetarea are un esantion valid, ar trebui sa ne asumam acest index si sa cautam sa imbunatatim ce e de imbunatatit: o sensibilizare continua a populatiei pentru participare civica, o co-interesare a cetatenilor privind avantajele implicarii, o diversificare a activitatii ONG-urilor prin atragerea de noi si noi voluntari etc. Toate acestea nu pot avea insa loc decat pe un fundal al unei bunastari rezonabile si a unui climat social mai putin tensionat!", concluzioneaza specialistul.
Studiul, nu neaparat un clasament
"Rezultatele anchetei ne pot da de gindit, ce-i drept, dar dincolo de fascinatia noastra mediatica pentru topuri si de tentatia sado-masochista de a discuta doar despre faptul ca iar am iesit ultimii intr-un clasament international!", invita antropologul Vintila Mihailescu la o analiza mai profunda asupra studiului CAF. Acesta explica: studiul nu este un clasament propriu-zis, ci mai degraba despre "o sistematizare a unei diversitati de practici culturale".
"Nu este vorba despre draga noastra "ospitalitate", ci despre "caritate", care la rindul ei se rezuma, in acest caz, la a da bani, timp, si/sau ajutor altor persoane intr-un mod formal si cuantificabil. Din acest punct de vedere, nu sintem deloc performanti, ce-i drept, dar ne aflam in grupul tarilor din aceasta parte a Europei: fosta Jugoslavie, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Turcia si, mai la distanta, Ungaria", arata Mihailescu.
Fericiti si generosi
La o privire mai atenta asupra studiului, Vintila Mihailescu a identificat ca oamenii sint mai dispusi sa ofere nu in functie de avere, ci mai ales in functie de cit de multumiti sint de viata lor. Astfel, arata Mihailescu, "bunii samariteni" nu se nasc doar printre cei bogati. "Dovada si faptul ca o serie de tari sarace din Africa, de pilda, sint printre cele mai "caritabile". Altfel spus, comportamentul caritabil depinde, evident, de cit au oamenii, dar depinde si mai mult de cit de multumiti sint ei cu ceea ce au si cu viata pe care o duc. Din pacate, noi nu stam prea bine la nici unul dintre aceste capitole", spune Mihailescu.
"A darui" pentru "a primi"
In ceea priveste generozitatea la romani, antropologul Vintila Mihailescu subliniaza: ospitalitatea romanului a existat, intr-adevar, insa mai degraba la tara "unde intrajutorarea insemna de-a dreptul supravietuire. "Si acolo se "daruia" - timp si munca in primul rind - si se "daruia" sistematic ! Pe de alta parte, trebuie se demitizam un pic aceasta "ospitalitate" si practica "darului".
Intelepciunea populara este foarte explicita in acest sens : Cel cu masa sa pofteasca / Cel chemat sa nua"½ndrazneasca ! Nu de alta, dar cine primeste, va trebui si sa dea ceva in schimb, la un moment data"½ Taranul nu era un "bun samaritean", ci un "bun gospodar" , ceea ce este cu totul altceva!", explica Vintila Mihailescu. Cultura a ospitalitatii tipic taraneasca este insa pe cale de disparitie, adauga acesta, locul ei fiind luat, treptat, de "cultura urbana si individualista a "caritatii", la care face de fapt trimitere studiul CAF, conchide antropologul.
Ajutorul conditionat de limbi straine
Ca o concluzie, cifrele reiesite din studiul CAF sunt, potrivit lui Adrian Netedu, in mod cert nefavorabile dar vin sa justifice o situatie specifica tarii noastre evidentiata si in sondaje de opinie interne.
Peste 80% dintre romani nu fac parte din nicio organizatie in afara de structurile sindicale sau cele ale asociatiilor de proprietari.
"De aici rezulta si o slaba implicare in organizatii non-profit, cele spre care ar trebui sa se indrepte anumite sume de bani. O cale indirecta pentru donatii o reprezinta cele 2% din impozit dar si in acest caz sumele sunt relativ modeste (sub 30 milioane de euro in anul 2009). Cat priveste voluntariatul in general, populatia participa foarte rar la asfel de actiuni insa exista grupuri de elevi si studenti care o fac destul de des (in contextul in care implicarea in astfel de activitati este importanta la orice CV!)", spune Netedu. In ce priveste ajutorarea strainilor, romanii stau ceva mai bine. "Dar ar fi putut sta si mai bine daca ar cunoaste limbile straine in mai mare grad", spune sociologul.
» vezi articolul original
sursa: 
