Romania in 2012: Perspective economice moderat-optimiste
"Perspectivele economice locale, inclusiv din domeniul agriculturii romanesti, sunt influentate de situatia pe plan mondial. Cea mai mare provocare este sustenabilitatea productiei, confruntata de la an la an cu o crestere a cererii de alimente si o volatilitate crescuta a pretului alimentelor", spune Tanczos Barna, secretar de stat in Ministerul Agriculturii (MADR).
Tanczos Barna admite ca micii fermieri au nevoie de ajutor, si sustine ca MADR pregateste atat inlocuirea fostului sistem de renta viagera - considerat de Uniunea Europeana ajutor de stat- cu o noua masura de sprijin, cat si realocarea fondurilor fostului Program National de Dezvoltare Rurala, prin negocieri ce vor avea loc la Bruxelles la mijlocul acestei luni.
"Nu exista o credibilitate a fermierilor mici in fata bancilor, care orienteaza creditarea catre fermele mariMADR lucreaza in 2012 la crearea unor noi scheme de ajutor", afirma Tanczos Barna.
Sectorul agricol si al co-finantarii proiectelor bazate pe fonduri europene au inregistrat cea mai importanta dinamica din segmentul creditarii bancare in ultimul an, sustine, la randul sau, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Ghetea.
"Comunitatea bancara romaneasca trece printr-un moment de cotitura in ceea ce priveste activitatea de creditare. Cand spun acest lucru, ma refer la faptul ca abia de ieri (n.r. 1 februarie) a intrat in vigoare noul regulament privind creditarea persoanelor fizice, care practic limiteaza si mai mult creditul de consum pentru persoanele fizice, creand spatiu mai mare (n.r. teoretic) pentru creditarea persoanelor juridice", spune Ghetea. Insa creditarea persoanelor fizice nu a functionat nici in ultimii doi ani si nici sectorul companiilor nu s-a bucurat de un reviriment notabil, a adaugat presedintele ARB.
"Pe sectorul agricol creditul s-a miscat mai vioi - si chiar si in domeniul proiectelor co-finantate cu fonduri europene, inclusiv pe segmentul administratiilor locale, fata de creditul oferit firmelor din domeniul productiei si serviciilor", a spus Ghetea. Totodata, apetitul scazut al bancherilor pentru riscuri mari a fost dublat de retragerea fondurilor bancilor cu capital strain din pietele asa-numite "emergente".
"Radiografia creditarii ne arata ca bancile nu au contribuit la cresterea economiei prin creditare, cu exceptia acestor domenii (n.r. agricol si al fondurilor europene), unde, paradoxal, exista concurenta", a subliniat Ghetea.
Mark Gibbins, Partener si Coordonator al Serviciilor de Asistenta Fiscala din cadrul KPMG in Romania a sustinut o prezentare in care a subliniat perspectivele generale ale economiei si a discutat recentele modificari aduse Codului Fiscal precum si asteptarile si sperantele comunitatii de afaceri privind viitoarea politica fiscala. Gibbins a subliniat ca economia Romaniei continua sa se confrunte cu numeroase provocari, mentionand riscul ca ritmul redresarii sa fie incetinit de slaba cerere din zona euro. Cu toate acestea, a adaugat ca exista inca multe sectoare care prezinta un potential de dezvoltare si care ofera oportunitati interesante investitorilor, ca de exemplu agricultura. Gibbins a indemnat guvernul sa se concentreze asupra utilizarii fondurilor europene pentru atat de necesarele proiecte de infrastructura: "Comunitatea de afaceri a atras atentia in nenumarate randuri asupra starii proaste a infrastructurii din Romania, care este unul din principalele obstacole in calea investitiilor. Guvernul are acum sansa de a indrepta situatia si de a folosi fondurile europene pentru a sustine proiectele de infrastructura. Aceasta ar incuraja o crestere pe termen lung, prin dinamizarea economiei si incurajarea Investitiilor Straine Directe (ISD). De asemenea, ar ajuta si la relansarea atat de necesara a sectorului de constructii si crearea locurilor de munca."
Gibbins a subliniat ca o mai mare stabilitate a legislatiei fiscale ar contribui extrem de mult la sustinerea dezvoltarii: "Companiile trebuie sa isi planifice afacerile cu mult timp inainte, cu atat mai mult intr-o perioada de recesiune, cand trebuie sa acorde o atentie sporita costurilor. Astfel incat guvernul ar trebui sa incerce sa evite modificarea frecventa si in termen scurt a legislatiei, deoarece astfel de actiuni au un efect negativ asupra afacerilor, si prin urmare, asupra redresarii economice." Gibbins a indemnat in acelasi timp autoritatile fiscale sa accelereze procesul de rambursare a taxelor catre contribuabilii care au dreptul la acestea: "Exista o problema legata in mod deosebit de rambursarea cu intarziere a TVA-ului. Aceasta poate cauza serioase dificultati in desfasurarea afacerilor si poate chiar descuraja investitiile straine directe." Gibbins a concluzionat: "In general, comunitatea de afaceri doreste o legislatie stabila si o aplicare eficienta a legii de catre autoritatile fiscale."
Economistul Ionel Blanculescu, CEO, Consultanta si Investigatii Financiare este optimist: chiar daca 2012 reprezinta o perioada de criza dubla pentru Romania prin prisma turbulentelor externe dar si a efectelor dure ale planului de austeritate, "nucleul dur al crizei" a trecut, iar 2012 s-ar putea anunta "un an de inviorare economica".
Blanculescu considera insa emisiunea recenta de bonduri de 1,5 miliarde de dolari obtinuti de Romania de pe piata americana drept un "chilipir" oferit occidentalilor, intrucat randamentul de 6,85% ar fi cu circa un punct procentual mai mare decat nivelul general al pietei.
In acelasi timp, avocatul Gabriel Biris, partener al Biris Goran, considera ca Romania poate fi salvata prin masuri de eradicare a evaziunii fiscale.
"Criza din Romania a fost cauzata de lipsa de bun-simt din procesul de legiferare", spune Biris, citand din cea mai recenta carte a sa, "Despre fiscalitate, competitivitate si bun simt".
"Evaziunea fiscala a ajuns la cote inimaginabile. Evaziunea afecteaza siguranta nationala, este un cancer care afecteaza bun-platnicii, avem firme care s-au retras deja din Romania, iar sumele pierdute depasesc deficitul bugetar - mai mult decat atat, sumele astea pleaca din tara", afirma Biris.
In plus, economia romaneasca sufera pierderi intrucat firmele romanesti se confrunta cu probleme de ordin intern care le pun in pericol competitivitatea externa, spune Kurt Weber, managing director, Horvath & Partners.
"Daca ne referim la productivitatea in businessul romanesc, firmele inca nu constientizeaza ca daca vor sa aiba succes in export trebuie sa fie profitabile, iar daca profitabilitatea nu vine din crestere, trebuie sa vina din productivitate", spune Weber.
El reclama mediul de afaceri slab gestionat de organismele de reglemenatre, care, de multe ori, blocheaza dezvoltarea unui segment de business.
"Aceste probleme vor predomina in mediul privat, in 2012diferentele de productivitate dintre Romania si occident sunt semnificative si vom vedea in continuare programe de disponibilizare si de crestere a eficientei. Nu cred ca ne putem baza in 2012 pe investitii straine prea mari, context in care cred ca Romania ar trebui sa-si defineasca clar zonele de interes", sustine Weber.
"Romaniei i s-au predat foarte multe lectii de care nu tine nimeni cont in partea cealalta", spune, la randul sau, Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri (AOAR).
"Un raport Bruegel arata ca investitiile straine in Romania au fost mai mult speculative, in comparatie cu cele primite de alte tari central si est-europene, care au fost axate pe productie", spune Parvan.
Romania are nevoie de productie si locuri de munca, iar guvernul ar trebui sa deblocheze linii de finantare precum cele ale Programului National de Crestere a Competitivitatii, unde au fost depuse 158 de proiecte de investitii mari, care ar putea crea 20.000 de locuri de munca, inca din august 2011, a mai spus Parvan.
"Problema economica nu e de moment, sau de un an", iar guvernul trebuie sa sprijine mai mult firmele romanesti, a conchis secretarul general al AOAR.
Sursa: vezi articolul original
