Infarctul miocardic are loc atunci când mușchiul inimii (miocardul) nu primește sângele necesar din cauza blocării sau îngustării unei artere coronare și apare o leziune asupra miocardului.
De ce apare și cum se manifestă infarctul miocardic?
Blocarea sau îngustarea vaselor de sânge se pot realiza fie prin formarea cheagurilor de sânge (trombusuri), fie prin depunerea treptată a plăcilor de aterom pe pereții acestora.
Din cauza lipsei de sânge oxigenat, mușchiul care ajută inima să pompeze sânge în întregul organism nu va mai funcționa corespunzător, acest lucru putându-se manifesta de multe ori sub formă de dureri în piept.
Severitatea infarctului depinde de artera coronară afectată, de zona în care s-a blocat circulația sangvină și de mărimea porțiunii de mușchi cardiac afectată. Chiar dacă durerea în piept este unul dintre principalele simptome ale infarctului miocardic, există și cazuri când aceasta nu este prezentă, în special în rândul persoanelor vârstnice sau a celor cu diabet.
Dacă medicul a descoperit existența unui infarct miocardic, sunt necesari anumiți pași pentru a reduce riscul de lezare în continuare a inimii și de prevenire a posibilelor complicații sau episoade.
6 investigații recomandate după infarctul miocardic
Pe lângă tratamentul medicamentos care va fi administrat în funcție de fiecare caz în parte, pot fi efectuate următoarele investigații:
Examen clinic general și anamneză
În timpul acestei investigații, medicul va asculta atât inima cât și plămânii și va efectua anamneza pacientului: se va informa în legătură cu istoricul medical personal, istoricul medical familial, potențiala prezență a unor afecțiuni curente și planul de tratament urmat în acel moment.
Electrocardiograma
Electrocardiograma este un test prin care se pot detecta rapid anumite probleme cardiace și prin care se pot monitoriza sănătatea și funcționalitatea inimii. Scopul acestui test este de a identifica zona în care mușchiului cardiac a fost lezat din cauza infarctului.
Analize de sânge
Acestea sunt efectuate pentru a monitoriza nivelul de enzime eliberate în circulația sangvină în urma unui infarct. Prin observarea unui tipar specific apărut în urma creșterii nivelului de enzime peste limitele normale, medicul specialist ar putea confirma diagnosticul de infarct miocardic.
Monitorizare cardiacă
Deoarece majoritatea complicațiilor apar în primele 24-48 de ore de la apariția infarctului, este important de monitorizat ritmul cardiac în această perioadă, orice tulburare putând fi identificată și tratată imediat.
Coronarografia sau angiografia coronariană
Această procedură este folosită pentru a evidenția vasele sangvine și potențialele întreruperi sau îngustări care ar putea exista la nivelul lor. După pregătirea pentru procedura de coronarografie, medicul va introduce un cateter la nivelul unei artere specifice pe care îl va ghida apoi spre zona afectată, folosindu-se de imagini obținute prin raze X. Odată ajuns în zona dorită, acesta va introduce apoi în sistemul circulator o substanță de contrast specifică, prin care se vor putea observa cu ușurință vasele sangvine și potențialele îngustări.
Testul de stres la efort
Obiectivul testului de stres la efort este acela de a verifica funcționalitatea inimii în momente de stres muscular (exerciții fizice). În timpul acestui test, persoana în cauză poate fi conectată la un dispozitiv de electrocardiografie și la unul de verificare a tensiunii arteriale, fiind rugată să meargă fie prin cabinet sau pe o bandă rulantă pentru a observa în timp real funcționalitatea inimii. Testul durează, în general, 30 de minute, timp în care pacientul îi va spune medicului dacă are dureri în piept, dispnee, stare de amețeală etc.
În funcție de fiecare caz în parte, toate aceste investigații și multe altele pot fi efectuate după un infarct miocardic. Pentru eventuale întrebări sau nelămuriri este recomandată contactarea personalului medical din cadrul clinicilor și spitalelor specializate pentru întrebări suplimentare.
