Razboiul de 200 de milioane de euro
Volumul de publicitate consumat pe piata TV din Romania, in 2011, a coborat sub pragul de 200 de milioane de euro, conform revistei "Forbes Romania". Este cel de-al treilea an consecutiv in care piata TV s-a contractat. Nivelul investitiilor publicitare in televiziune se situeaza sub cel din anul 2006 (229 de milioane de euro). Dar, in 2006, piata TV din Romania numara 31 de statii cuprinse in sondajele de audienta. In prezent, sondajele numara 55 de "razboinici" care isi vand punctele de audienta si lupta pentru banii din publicitate.
Si niciun "razboinic" nu da semne de slabiciune sau oboseala. Mai mult, anul acesta se anunta intrarea in arena a altor posturi TV. Dar sa mai aruncam o privire in trecut si sa amintim ca in anul 2008 s-a inregistrat varful cheltuielilor publicitare TV, situat la 337 de milioane de euro, potrivit "Media Fact Book". Asadar, in numai trei ani, au disparut din bugetul de promovare al clientilor mai bine de 137 de milioane de euro.
Bombardati cu 6,4 milioane de spoturi
In 2011, bugetul total de publicitate TV s-a micsorat fata de 2010, in ciuda faptului ca cele 55 de televiziuni au livrat mai multa audienta pentru reclamele difuzate. Posturile TV au "bombardat" telespectatorii cu 6.427.690 de spoturi, cu 15% mai mult decat in anul precedent. Cele 6,4 milioane de clipuri au livrat clientilor publicitari 413.971 de puncte de audienta in mediul urban (Gross Rating Point - GRP). Se stie ca pe baza punctului de audienta (aproximativ 116.000 de persoane in mediul urban) se vinde publicitatea TV.
Volumul de GRP-uri livrat in 2011 este cu 5% mai mare decat in 2010. Tragand linia, televiziunile au difuzat mai multa reclama, au oferit mai multa audienta, dar au atras mai putini bani din publicitate. Nu este niciun paradox! Preturile pe punctul de audienta au scazut sub presiunea agentiilor de media si a clientilor. Pentru a atrage bugete, statiile au continuat sa-si ajusteze preturile (Cost per Point - CPP). Ieftin ca braga a devenit punctul de audienta!
Pro TV si-a conservat cota de piata
"Forbes Romania" estimeaza ca, in 2011, Pro TV a atras venituri din publicitate in valoare de 84,6 milioane de euro. Liderul si-a conservat cota de piata si acelasi numar de puncte de audienta fata de anul 2010 (o crestere de doar 1%). Pro TV a difuzat 196.676 de reclame pe parcursul lui 2011, cu 6% mai mult fata de anul precedent.
Desi a "pus pe sticla" un numar mai mare de spoturi decat Pro TV, volumul de audienta livrat de Antena 1 a fost cu 38% mai mic decat al rivalului sau. Veniturile din publicitate ale Antenei 1 s-au ridicat la 43,3 milioane de euro, potrivit estimarilor "Forbes Romania".
Kanal D a incheiat anul 2011 pe locul trei in topul televiziunilor care au livrat cel mai mare volum de audienta (Gross Rating Point). Dar preturile mult mai mici practicate de Kanal D, plaseaza televiziunea turcilor de la Dogan pe locul patru in clasamentul veniturilor, dupa Acasa TV, cu 12,7 milioane de euro.
Antena 3 a inregistrat cea mai mare crestere procentuala a volumul de GRP-uri, dintre marile televiziuni: 33%. In 2011 a avut o cota de piata de 7%, cu patru puncte mai mare decat TVR 1 si cu un punct fata de rivalul Realitatea TV.
Anul 2012 va repeta acelasi scenariu din ultimii doi ani: mai multe televiziuni, mai putini bani de publicitate si preturi mai mici. Razboiul continua.
Mai puteti citi in numarul 76 al "Forbes Romania"
O lume exotica. A inceput cu vanzarea de cosmetice, iar in timp a ajuns sa cutreiere lumea in cautarea de lucruri inedite pentru casele romanilor. Asa a descoperit Orientul, de care nu s-a mai putut desparti.
Inima ta. Acum si in 3D. Dupa 17 ani de cand a parasit Romania si doua doctorate in Statele Unite, numele lui Adrian Barbu a intrat in randul inventatorilor care imping medicina catre noi frontiere.
Mentor si antreprenor. Chiar daca nu exista o reteta unica a succesului in afaceri, Bill Aulet, conferentiar senior la MIT Sloan School of Management, crede ca, daca respecti anumite reguli, iti cresti sansele de reusita. Sa-l ascultam.
» vezi articolul original






































