PRIMII CARE S-AU RIDICAT ÎMPOTRIVA LUI CEAUȘESCU

În România anului 1987, să ieși în stradă pentru a-ți arăta nemulțumirea față de regimul comunist era un act de mare curaj, dacă ne gândim la teroarea pe care o instaurase Ceaușescu. Cu doi ani înainte de Revoluția de la Timișoara, la Brașov au ieșit în stradă 15000 de oameni, sătui de condițiile de muncă, de lipsa alimentelor din magazine, de frigul din apartamente și de viața mizerabilă. Ei au fost primii care au avut curajul să se ridice împotriva lui Ceaușescu.

Pentru mulți, ziua de 15 noiembrie 1987 nu înseamnă mare lucru, dar în istoria luptei împotriva comunismului este o data trecută cu majuscule. Era zi de votare, prilej de mare sărbătoare pentru dictator și acoliții săi. Urma să fie ales singurul candidat, o bătaie de joc, o farsă sinistră la care era obligat să participe poporul român. Tinerii de azi trebuie să știe că atunci votul nu era opțional, așa cum e acum. Nu, te duceai obligatoriu la secția de votare, cu toată familia de mână, și puneai ștampila pe singurul nume de pe listă.

r1

Totul a început la Secția 440 a Fabricii de Autocamioane Steagul Roșu, sâmbătă noaptea, când muncitorii au refuzat să mai lucreze, aduși la exasperare de tăierile de salarii afișate pe celebrii fluturași primiți lunar. A fost o revoltă spontană a muncitorilor, cărora le ajusese cuțitul la os, obligați să vină la lucru șase zile din șapte, dar și de condițiile de viață mizerabile impuse de regimul comunist. Celor de la Secția 440 li s-au alăturat toți muncitorii prezenți în uzină, protestatarii formând apoi o coloană care s-a deplasat către sediul Comitetului Județean. Au venit alături de muncitori studenți, elevi, oameni de toate categoriile sociale, astfel că atunci când coloana a ajuns în centrul Brașovului, se formase deja o masa de zeci de mii de oameni.

r4

Răspunsul Miliției și Securității, copii dragi ai dictatorului, nu s-a lăsat așteptat. Sute de protestatari au fost arestați, bătuți și torturați, alții au fost deportați, pentru a fi împiedicați să mai formeze vreodată un grup organizat. Presa internațională a acordat spații largi evenimentului de la Brașov, curajului arătat de cetățeni, cărora nu le-a fost teamă să strige „Jos Ceaușescu”, deși erau în fața unui aparat represiv cunoscut pentru brutalitatea sa. Au fost distruse vieți, au fost despărțite familii, totul la ordinul unui dictator despre care acum unii spun că a fost un mare patriot. Dar nu ne mirăm. Așa cum spunea scriitorul portughez Jose Saramago, care a primit în 1998 Premiul Nobel pentru literatură, „Ignoranța se răspândește într-un mod înfricoșător”.

Au trecut 30 de ani de la prima Revoluție anticomunistă din România, care a avut loc la Brașov, la 15 noiembrie 1987. Acei oameni care au avut curajul nebunesc de a se opune celei mai dure dictaturi din blocul comunist pot fi numiți cu adevărat eroi. A fost un eveniment politic major, care a anunțat prăbușirea regimului comunist din România. Nu avem voie să uităm această dată, nu avem voie să trecem atât de ușor peste sacrificiul acelor oameni, care au ieșit în stradă pentru o viață mai bună.

Cristian Huluban

loading...
loading...