Presbiopia sau nevoia de a purta ochelari „de aproape”

Odată cu înaintarea în vârstă, organismul uman trece printr-o serie de schimbări importante, iar după 40 de ani, oamenii încep să se confrunte cu diferite deficiențe și afecțiuni. Iar una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni este presbiopia, sau nevoia de a purta ochelari „de aproape”. Presbiopia diferă de astigmatism, miopie și hipermetropie, care sunt legate de forma globului ocular și sunt cauzate de factori genetici și de mediu. Această deficiență de vedere apare în mod natural la oameni, pe măsură ce îmbătrânesc și poate fi corectată în timp, prin diferite metode. Așa că iată care sunt simptomele presbiopiei și cum poate fi tratată această deficiență vizuală.

Ce este presbiopia

Presbiopia este o afecțiune oculară care se manifestă prin pierderea treptată a capacității ochilor de a se concentra asupra obiectelor din apropiere. În general, presbiopia face parte din procesul de îmbătrânire și apare la începutul vârstei de 40 de ani și continuă să avanseze, până la vârsta de 65 de ani. Poți observa primele semne ale presbiopiei în momentul în care începi să ții o carte sau un ziar, la o distanță suficientă pentru a putea citi. Totuși, în urma unei examinări oftalmologice, doctorul îți poate confirma dacă suferi de această afecțiune.

Acest fenomen este unul fiziologic, așa că presbiopia îi poate afecta chiar și pe cei care n-au purtat ochelari niciodată. Iar cauza apariției presbiopiei este reprezentată în principal de înaintarea în vârstă, care determină pierderea elasticității cristalinului și a structurilor oculare, responsabile cu acomodația.

Totuși, există și alți factori care pot influența apariția presbiopiei, cum ar fi diabetul zaharat, scleroza multiplă, bolile cardiovasculare sau anumite medicamente, cum ar fi cele antidepresive, antihistaminice sau diuretice.

Care sunt simptomele presbiopiei

După vârsta de 40 de ani, capacitatea vizuală începe să scadă treptat, iar oamenii încep să simtă constant nevoia de-a îndepărta anumite obiecte de dimensiuni mici, pentru a le vedea clar, de exemplui telefonul mobil sau ceasul de la mână.

De asemenea, activități simple, precum cusutul, citirea literelor mici sau croitoria duc la încordarea ochilor care, dacă este continuată pe o perioadă lungă de timp, poate duce la apariția migrenelor.

În plus, alte simptome comune sunt stările de amețeală și oboseala, care apar după citit, sau după orice altă activitate ce necesită concentrare.

Cum se tratează presbiopia

Presbiopia este un fenomen neplăcut pentru oricare dintre noi, iar de multe ori poate fi foarte greu de acceptat, în contextul numeroaselor transformări prin care trece organismul uman, odată cu înaintarea în vârstă. În prezent nu există nicio modalitate pentru a împiedica apariția presbiopiei, însă există mai multe metode de corectare și tratament.

Este important ca orice pacient să știe că metodele de corecție nu vindecă presbiopia, ci doar ameliorează simptomele și îmbunătățesc vederea.

Opțiunile de tratament includ purtarea ochelarilor corectori sau a lentilelor de contact. De obicei ochelarii de vedere de înaltă calitate reprezintă o modalitate simplă și sigură de-a corecta problemele de vedere cauzate de presbiopie. Însă, cei care nu doresc să poarte ochelari de vedere, pot încerca lentilele de contact progresive sau multifocale. Totuși, există posibilitatea ca aceste metode să nu funcționeze pentru toată lumea, iar în anumite cazuri, doctorul oftalmolog recomandă chirurgia refractivă, care schimbă forma corneei. Această intervenție se face cu ajutorul femtolaserului și al laserului cu excimeri. Un astfel de tratament personalizat îi poate oferi unui pacient o vedere mai bună fără ochelari, păstrând profunzimea câmpului vizual și permițând readaptarea pentru vederea la toate distanțele.

Așadar, presbiopia este o afecțiune care apare după vârsta de 40 de ani, și care poate fi corectată în timp cu ajutorul ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact. După apariția primelor simptome este necesară o vizită la medicul oftalmolog, pentru ca acesta să stabilească un diagnostic, dar și o metodă de tratament pentru problema existentă.

 

loading...
loading...