Miracolul domnului Tiriac
Din miile de emitenti listati pe BVB si Rasdaq, daca 20 - 25 indeplinesc conditiile de lichiditate si seriozitate pe care le cere orice om care pune o suta, o mie sau un milion de euro in actiuni. Aceasta este insa alta poveste, care ar merita spusa mai ales politicienilor, ca managerilor Bursei din Bucuresti degeaba o spunem.
Nu as fi scris acest material daca nu m-ar fi uimit o vorba a sfatosului Ion Tiriac, la o emisiune gazduita de o televiziune la care intr-o vreme avea actiuni. Dl Ion Tiriac spune ca evolutia monedei nationale in raport cu euro este "un miracol". Dl Ion Tiriac continua spunand ca nu intelege motivele pentru care Romania are "un leu atat de puternic" in actualele conditii economice. Si mai departe ne da si explicatia: "Pentru mine, cursul este o treaba vitala, pentru ca, in special la negotul cu masini, platim in euro. Cursul deocamdata pentru mine este un miracol. In cazul in care cursul o sa ramana in acest fel cu toata inflatia pe care o sa o avem, ar fi grozav".
Domnule Tiriac, cu tot respectul pe care stiti ca vi-l port (in special pentru contributia enorma pe care ati avut-o la stoparea exportului romanesc de carne de copil in viu, sub numele de "adoptii internationale"), va anunt ca nu este niciun miracol si ca veti avea zile bune ca mare importator in Romania. Cel putin in urmatoarele sase - sapte luni. Apoi, nu mai stiu. Dar leul romanesc va urma cursul normal al oricarei monede care are in spate o politica antiinflationista.
Daca tara respectiva este condusa bine din punct de vedere fiscal si monetar, daca institutiile internationale garanteaza pentru stabilitatea politicii monetare si daca dobanda de referinta a bancii nationale respective este mai mare decat a altora, atunci moneda tarii respective se apreciaza. Simplificand, un investitor in Forex (perechi valutare, ca de ex. euro/ron sau euro/dolar american) se uita la diferentialul de dobanda, la raportul dintre dobanda si inflatie si la politica monetara. Daca diferenta de dobanda este in favoarea unei monede (Romania are acum 5,75% dobanda pe leu, iar SUA au 0,25% dobanda pe dolarul american), atunci normal ar fi ca perechea respectiva sa evolueze intr-un anumit fel - apreciind moneda cu rata de dobanda mai mare. Cu alte cuvinte, usd/ron short. Adica sa vinzi dolari americani (care dau dobanda mica) si sa cumperi lei romanesti (care dau dobanda mare, peste inflatia asteptata in Romania, care e de circa 4%).
Nu se intampla totdeauna asa. Unele banci nationale (de ex. a Chinei, Turciei, Rusiei, Elvetiei, chiar si FED, banca federala americana, care de fapt este o institutie privata) au o politica fatisa sau ascunsa de devalorizare a propriei monede, pentru a ajuta exportatorii de marfuri, servicii si chiar de capital. In ciuda a ceea ce cred unii economisti cu trei diplome puse una peste alta, ca si coroanele Papei, excesul de capital intr-o tara este la fel de daunator ca si deficitul. Alte banci nationale tin dobanda sub inflatie (cum sunt FED-ul american, Banca Centrala a Cehiei si a Japoniei) pentru ca au exces de cerere pentru obligatiunile proprii. Dar, in ciuda acestor situatii particulare, binecunoscute de jucatorii de pe piata valutara internationala, diferenta de dobanda da directia de actiune.
Ce se intampla in Romania? Exact ce s-a intamplat in Polonia si Ungaria. Cand pietele mondiale au inceput sa se ingrijoreze de situatia din zona euro (la inceputul lunii mai 2011), diferentialul de dobanda dintre euro, dolar american, lira sterlina si chiar franc elvetian fata de zlot, forint si ron nu a mai functionat ca producator de tendinta pe Forex. Desi pietele erau ingrijorate de euro, au inceput sa se vanda puternic monedele estice, considerate inca si mai riscante decat monedele majore. Asa ca, intre mai 2011 si ianuarie 2012, am vazut o depreciere accelerata a zlotului, forintului si leului fata de euro, dolar SUA, lira, franc elvetian. Ca exemplu: dolarul SUA era cotat la 2.64 zloti in mai 2011 si a ajuns la 3.54 in ianuarie 2012 (o depreciere de 34%), iar leul romanesc a evoluat de la 2.74 roni pentru un dolar SUA in mai 2011, la 3.44 in ianuarie 2012 (o depreciere de 26%). Tot ce a putut face BNR a fost sa restranga deprecierea ronului cu doar 8% fata de zlot. Dar nu s-a putut opune pietelor care depreciau ronul. Si bine a facut. Nimeni nu se poate opune pietelor, chiar daca unii cred asa ceva, iar altii chiar se zborsesc la ele. Apropo, stimate domnule guvernator, la bridge bank de ce nu ati introdus si nationalizarea ca procedura? Chiar credeti ca scapa acele banci? Sau neincrederea in cei care ar trebui sa le conduca dupa nationalizare a ajuns la cote masurabile prin sondaje?
Pentru un importator in Romania, aceasta depreciere a monedei a fost pur si simplu sufocanta. O marfa adusa din Germania a costat cu 26% mai mult in ianuarie 2012 decat in mai 2011. Nu ne mira ca vanzarile de automobile importate s-au sugrumat anul trecut.
Stiu ca este limba chineza ce scriu acum. Regret, pentru ca imi place sa scriu limpede, pentru oameni intregi la cap. Probabil ca nu cunosc prea bine domeniul din moment ce nu pot explica mai clar.
Chiar daca am scris in chineza, mesajul meu catre dl Tiriac este simplu: "Rumane, leul se va aprecia. Nu e niciun miracol. Importurile se vor ieftini. Vanzarile de masini din import vor creste. Vin zile bune pentru importatori. Dar nu si pentru imobiliare. Creditul se restrange. Oamenii pun banii la ciorap, nu consuma, nu iau credite. Una buna si alta rea. Cum s-ar zice, in medie e de bine".
Eu sunt short e/ron, usd/ron, gbp/ron, chiar si chf/ron. Aceste pozitii dau dobanzi si se vor alinia, mai devreme sau mai tarziu… Indiferent ce cred unele banci din Romania conduse dupa ideile Ciuce si nu dupa regulile pietei libere.
Daca insa gresesc, eu pierd. Si nu ar fi pentru prima data.
» vezi articolul original
sursa: 
