Ministrul ungar de Externe: "Autonomia teritoriala v-ar face mai puternici"
Ministrul a mai explicat si contextul adoptarii reformele din Ungaria, care au trezit suspiciunea comunitatii internationale.
EVZ: Societatea civila sustine ca ati subestimat reactiile comunitatii internationale, ca ati profitat de criza din Zona Euro pentru a adopta masurile controversate.
Janos Martonyi: Nu exista nicio legatura intre procesul legislativ din Ungaria si criza din Zona Euro. Oamenii tind sa uite ca noua lege fundamentala a fost adoptata in aprilie. La acea vreme au fost unele critici legate de valorile inscrie in Constitutie, precum referirile la crestinism, dar in afara de aceste aspecte nu a fost nimic serios. Intr-un mod cu totul ciudat, opt luni mai tarziu, la sfarsitul lunii decembrie, atunci cand ultimele asa-numite legi cardinale au fost adoptate, am avut parte de o explozie de critici. Atunci cand se vorbeste despre Constitutie, se vorbeste de fapt despre legile adoptate pe baza noii Constitutii sau ca efecte ale noii Constitutii. Dar trebuie sa se faca diferentierea intre aceste doua chestiuni.
Este adevarat ca in ultimul an si ceva Ungaria a fost scena unor reforme ample, profunde si foarte rapide, reflectate in numarul mare de legi adoptate. Acest lucru a dus fara indoiala la critici mai intai interne si apoi externe, urmate de efecte violente. Acum traversam o perioada de linistire a apelor, partial datorata eforturilor noastre de a ne conforma propunerilor Comisiei Europene, partial pentru ca ei si-au dat seama ca cel ptin o parte din critici au mers mult prea departe. Noi am spus ca aceasta perioada revolutionara a trecut si ca acum urmeaza una de stabilizare si consolidare. La final, am realizat ca multe dintre atacuri au fost nedrepte, injuste, nefondate si distorsionate.
Atacurile si subliniez, atacurile, au fost disproportionate. Si nu vorbesc aici de insulte. Insultele, limbajul excesiv, au devenit parte a limbajului politic european. Dar cand oamenii vorbesc despre distrugerea statului de drept doar pentru ca exista cateva chestiuni in legea privind Banca Nationala, atunci e clar ca este o reactie exagerata. Vorbind despre Banca Nationala, putem ajusta aceste chestiuni.
Dar considerati aceste reactii drept o implicare a Occidentului in treburile interne ale Ungariei?
Legile Uniunii Europene se aplica tuturor. Daca exista un conflict intre legile europene si legislatia ungara, legile europene au intaietate. Nu este o intruziune, este un proces normal. Si este de datoria Comisiei Europene sa identifice aceste conflicte si sa initieze procedurle de infringment. Sunt sute de proceduri lansate in prezent. Nu stiu cate astfel de proceduri privesc Romania, de exemplu. Stiu ca sunt peste 100 declansate impotriva Belgiei. Practic, mai toate statele sunt vizate la un moment dat de o astfel de procedura. Deci nu vorbim despre o intruziune, este o procedura de infringement. Statele trebuie sa decida daca aplica recomandarile CE imediat. De multe ori, Curtea Europeana de Justitie are ultimul cuvant. Dar pozitia noastra este foarte clara, vrem sa solutionam un numar maxim de puncte aflate in disputa cu CE.
Premierul Viktor Orban a declarat in fata Parlamentului European ca toate aceste reforme urmaresc "reinnoirea" Ungariei? Ce inseamna acest lucru?
Innoire inseamna ca tara era, dupa opt ani de guvernare socialista, intr-o criza foarte, foarte severa. O criza financiara, economica, politica, asta pentru ca guvernul socialist isi pierduse sprijinul popular cu multi ani inainte dar el se afla inca la putere. In vechiul sistem constitutional nu se putea face nimic. De asemenea, tara se afla intr-o foarte grava criza morala. Atunci cand am preluat puterea, exista o cerere si o asteptare ridicata la nivelul opiniei publice pentru schimbare. Din punctul nostru de vedere, aceasta schimbare nu trebuia sa fie doar una de natura electorala. Tara a trecut prin reforme semnificative in multe domenii, reforme structurale, o noua Constitutie a fost adoptata care, apropos, nu a schimbat radical sistemul institutional si multe alte schimbari. La asta s-a referit premierul cand a vorbit despre "innoire". Dar totul s-a intamplat foarte repede
aproape 400 de legi adoptate in mai putin de doi ani
Trei sute si ceva, de fapt.
Criticii sustin ca nu a existat niciun fel de dezbatere publica inainte ca proiectul de Constitutie sa fie depus in Parlament. Spun ca ati trimis niste chestionare populatiei, dar ca nu ati mai asteptat si raspunsurile.
Nu este adevarat. Raspunsurile au fost primite si au avut un impact puternic asupra textului final al proiectului de Constitutie. Si va pot da un exemplu: am intrebat daca familiile cu copii ar trebui sa beneficieze de un vot in plus la alegeri. Majoritatea au respins aceasta propunere si am inlaturat-o in consecinta. Am studiat intrebarile, au fost relevante si rezonabile. Problema reala a fost ca la sfarsitul lunii octombrie partidele de opozitie au parasit grupul parlamentar unde era discutata noua Constitutie pentru ca erau nemultumite de prevederile care vizau Curtea Constitutionala. Am incercat de foarte multe ori sa ii aducem inapoi, dar au refuzat sa o faca pentru ca si-au dat seama ca prin asta pot castiga capital politic. Au avut loc dezbateri in parlament, chiar si cand opozitia a absentatnu stiu daca a fost democratic, dar nu mai conteaza. Deci nu se poate spune ca nu au avut loc consultari, dezbateri publice, academice, s-au discutat schimbarile constitutionale in cadrul unor onferinte internationale. Au fost multe evenimente care au precedat adoptarea noii legi fundamentale. Unii spun ca timpul a fost unul scurt, dar noi discutam despre noua Constitutie de 17-18 ani. Dar cineva, cumva, candva trebuia sa o faca. Pentru ca amendamentele adoptate in 1989 au fost doar simple amendamente. Iar textul spunea foarte clar ca aceasta este o constitutie tranzitorie, nu una finala. Toate tarile si-au modificat Constitutia, numai Ungaria nu. Noi ramasesem cu textul din 1949.
Constitutia ii irita pe multi din cauza prevederilor legate de valori, pentru ca pune accent pe chestiuni precum familia, tara, crestinismul, pentru ca incepe cu un citat care e de fapt primul vers din imnul nostru national: Dumnezeu sa binecuvanteze poporul ungar! Sunt chestiuni care nu sunt pe placul unora, dar in afara de aceste aspecte noua constitutie nu ar trebui sa ingrijoreze pe nimeni.
Dar, in acest context al reformelor profunde, de ce a fost nevoie si o noua lege a presei?
Am avut mereu o lege a presei. Prima a fost adoptata, cred, in 1995. A fost creata atunci o autoritate media, au fost impuse amenzi. Acea lege nu a functionat insa. Autoritatea respectiva era un instrument puternic politizat, toate partidele aveau reprezentanti acolo, si nu exista niciun consens pentru numirea directorilor televiziunii sau radioului public. Deci pur si simplu nu functiona. Acesta este un motiv.
In al doilea rand, a existat o cerere uriasa din partea opiniei publice ca toate excesele sa fie controlate, precum pornografia sau limbajul extremist sau fascist. Am crezut de cuviinta sa luam masuri impotriva unor astfel de lucruri. Dar cred din nou ca sunt multe exagerari si denaturari factuale legate de aceasta noua lege. Exista mereu un control judiciar al noii autoritati si o decizie sau amenda poate fi oricand atacata. In practica, nimic nu s-a schimbat la aceasta autoritate. Dar legea este lunga si contine unele preveferi care pot fi considerate redundante si care nu au niciun fel de efecte legale.
In aceata tara, majoritatea ziarelor si mai ales a saptamanalelor sunt excesiv de critice la adresa guvernului. Iar multa lume nu tine cont de aceasta relitate atunci cand critica noua lege a presei. Asta le spun si eu: cititi doar aceste ziare! Presa online este dominata de opozitie, toate siteurile importante sunt in favoarea sa. Aprecierea mea este ca, daca pui totul la gramada, televiziunile, radioul, Internet, presa scrisa centrala si locala, opozitia controleaza circa 65-70 la suta dintre acestea.
Ati rosit un discurs la Esztergom in care ati spus ca "lumea ar trebui sa fie mai intelegatoare cu Ungaria din cauza necazurilor si ranilor noastre psihologice". La ce rani v-ati referit?
M-am referit la ranile istoriei pe care le-am suferit si stim cu totii care sunt acestea. Este o referire clara la istorie. Acesta este raspunsul meu.
Ati finalizat raspunsul pe care il veti da Comisiei Europene dupa lansarea procedurii de infringement? Ce concesii sunteti dispusi sa faceti?
Lucram acum la raspunsurile in scris si asa cum a spus si premierul acceptam propunerile comisiei privind anumite puncte in litigiu, dar continuam discutiile cu privire la alte prevederi. Dar in orice caz, trebuie sa gasim solutie la fiecare problema semnalata.
Sa discutam putin despre negocierile cu FMI. Cum merge negocierile? Cand va asteptati sa ajungeti la un acord si ce suma intentionati sa imprumutati?
Negocierile formale inca nu au inceput. Sper sa inceapa insa cat mai repede cu putinta. Este insa greu de stabilit un calendar al acestor negocieri si de anticipat momentul cand se vor finaliza. Dar apreciez ca ar trebui sa ajungem la un acord undeva prin luna martie sau aprilie. Banii sunt o alta chestiune pentru ca nu banii in sine sunt ceea ce noi avem nevoie. Avem nevoie mai mult de acord. Pentru ca daca avem acordul, vom obtine finantare de pe piate mai ieftin si mai usor. Ne putem finanta si acum de pe piete, doar ca este mai scump. si pe termen lung, acest tip de finantare este nesustenabil, din acest motiv avem nevoie de un acord cu FMI si UE. Ce suma va prevedea acordul, asta nu e o chestiune prioritara. Pot aprecia undeva pe la 10-15 miliarde de euro. Anul acesta Ungaria are nevoie de mai putin de cinci miliarde de euro, de exemplu. Va fi un acord stand-by cu rol preventiv.
Dar de ce a renuntat Ungaria la negocierile cu FMI imediat dupa ascensiunea la putere a lui Viktor Orban in aprilie 2010?
Pentru ca altfel nu am mai fi putut pune in aplicare politicile economice. Nu am mai fi putut introduce, de exemplu, taxa bancara, decizie urmata de multe alte tari. Nu am mai fi putut introduce asa-numitele taxe speciale pentru ca FMI s-ar fi opus. Nu am mai fi putut reforma fondurile de pensii semi-private. Toate astea nu ar fi putut fi realizate sub umbrela FMI. Si, ce e mai important, in acea perioada ne puteam autofinanta. Nici macar nu folosisem intreaga suma din acordul cu FMI din octombrie 2008, folosisem circa 73-75 la suta din cele 10 miliarde de euro. Insa, in ultimile luni finantarea de pe piete a devenit foarte scumpa, la care s-au adaugat probleme din zona euro, asa ca am decis in ultimele luni ca nu avem nimic impotriva FMI si ca acest acord va fi unul preventiv.
Romania a fost descrisa, in general, ca pe un exemplu pozitiv in ceea ce priveste colaborarea dintre o tara si FMI. Cum apreciaza Ungaria experienta noastra in acest domeniu?
Noi nu evaluam niciodata politicile economice ale unei alte tari, in special ale unei tari-prietene. Intelegem ca cooperarea cu FMI este buna, intelegem, de asemenea, ca poate provoca anumite dureri la nivelul populatiei. Este foarte greu de apreciat cat de departe poate merge un guvern in acest sens. Dar parerea mea personala este ca experiensa Romaniei in acest caz a fost una de succes prin faptul ca s-a restabilit balanta financiara, ca datoriile publice sunt sub control. Deci se pare ca este un succes. Reactia populatiei este o alta discutie.
Viata politica a maghiarilor din Romania s-a polarizat in ultima perioada - moderatii si radicalii. Care este relatia dintre guvernul ungar si fiecare din cele doua tabere?
Comunitatea maghiara din Romania este diversa. Acum multi ani, aceasta era in buna masura unita chiar daca erau diferite pozitii ideologice si politice. Acum comunitatea este tot mai diversa. Pot sa va prezint doar opinia mea personala. Preferinta mea este ca maghiarii din Romania sa coopereze unii cu altii cat mai mult cu putinta. Pentru ca daca vor sa aiba succes din punct de vedere politic si daca vor sa promoveze si sa sustina interesele maghiarilor este nevoie de unitate. Dar, in acelasi timp, este decizia lor. Mai ales eu, ca ministru de Externe, nu pot sub nicio forma sa ma implic in discutiile lor politice care sunt chestiuni interne. Astfel, cand ma intalnesc cu fiecare, le spun OK, sunteti oameni de treaba, incercati sa cooperati cat mai mult posibil. Dar nu le-am zis niciodata ca tu ai dreptate sau ca tu te inseli sau ca asta ar trebui sa faceti. aceasta este pozitia guvernului ungar. La nivel de partide, bineninteles ca exista anumite simpatii de diferite feluri. Dar as fi prudent si cu denumirea de moderat sau radical: cine a moderat si cine e radical? Nu vreau sa intru in detalii aici pentru ca pozitia mea in ultimii 22 de ani a fost ca este mai bine ca maghiarii, si nu vorbesc aici doar de cei din Romania, sa decida singuri asupra politicilor lor. Ei stiu cel bine. Daca vor sa se alature unei coalitii sau nu, ce coalitie, in functie de climatul politic de la un anumit moment, acestea sunt deciziile lor. Noi trebuie sa ii sustinem politic, moral, dar pozitia mea a fost mereu sa nu ne implicam in treburile lor interne. Una peste alta, maghiarii din Romania sunt oameni excelenti, foarte buni politicieni, nu neaparat ca maghiari, ci ca politicieni ai tarii. Treaba noastra este sa mentinem relatii cat mai bune cu ei, dar in acelasi timp, trebuie sa recunoastem ca, in ultimile luni sau chiar mai mult, am reusit sa dezvoltam relatii foarte stranse, prietenesti, cu Romania si cu Serbia. Acesta este unul din pilonii politicii externe ungare, sa ne consolidam relatiile regionale, nu doar in cadrul grupului de la Visegrad, ci si in sud, sud-est. Aceasta este poate politica cea mai importanta pentru noi acum.
Dar FIDESZ a incheiat un parteneriat strategic cu formatiunea condusa de Laszlo Tokes - Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania, care militeaza pentru autonomie teritoriala.
Cred ca avem un parteneriat cu fiecare partid si organizatie politica a maghiarilor din Romania. O foarte buna cooperare si un foarte bun parteneriat cu UDMR. Laszlo Tokes este in Parlamentul European unde face o treaba foarte buna. Repet si subliniez, nu suntem noi cei care decidem sau influentam ceea ce se intampla intre formatiunile politice sau partidele maghiarilor din Romania, indiferent care ar fi acestea.
Dar credeti ca autonomia teritoriala este un obiectiv conform cu principiile si valorile europene?
Nu exista asa ceva precum un obiectiv european. Ce este in neregula cu autonomia teritoriala? Exista numeroase unitati politice cu un grad ridicat de autonomie in multe tari. Europa este cel mai bun exemplu. Unele cu o autonomie care merge foarte departe, Catalunia, de exemplu. Ce e in neregula cu asta? Nu exista nicio politica la nivel european in aceasta privinta. Nu exista nimic de genul ar trebui sau nu sa obtineti asa ceva. Si apoi cred ca trebuie sa intrebati comunitatea locala. Cea mai buna solutie. Ce fel de sistem ati prefera? Toate astea, bineinteles in granitele si sub suveranitatea respectivului stat, in cazul de fata Romania. Ce e in neregula cu descentralizarea? Voi aveti aceasta dezbatere, discutati acum despre ce fel de regiuni vreti sa formati. Eu cred ca regiunile trebuie in mod normal sa se plieze pe ralitatile istorice, culturale, geografice si economice. Ce argumente se pot aduce impotriva unor astfel de regiuni care sa corespunda acestor factori? Presedintele vostru se gandeste serios la asa ceva. Si apoi ce e in neregula cu ceea ce noi numim autonomia culturala, cea pe care Serbia a recunoscut-o deja. Nu si Romania, dar nu vreau sa discut despre asta acum. Ceea ce spun este ca trebuie sa va gasiti propriile solutii despre ce fel de autonomie vreti sa stabiliti. Multi cand aud cuvantul autonomie se gandesc doar la separare. Ce e in neregula cu asta? Autonomia s-ar putea sa va faca mai puternici ca stat national. Bineinteles, anumite principii trebuie respectate iar minoritatea care vrea autonomie teritoriala trebuie sa le discute cu majoritatea. Este o modalitate pe care noi o sprijinim pe deplin si cred ca, cu un anumit nivel de calm, se pot obtine rezultate.
CORESPONDENȚA DE LA BUDAPESTA
CV Janos Martonyi, ministru de Externe
nascut la Cluj-Napoca, in 1944, Janos Martonyi a mai ocupat aceasta funcție și in perioada 1998-2002, in primul guvern condus de Viktor Orban.avocat de formație, el este autorul a numeroase articole și eseuri pe teme de integrare și legislație europeanaCITITI SI:
De ce vrea Tokes sa vina americanii: Sa prezerveze Ținutul Secuiesc, "unicat". Rezervațiile indiene, model de urmat?» vezi articolul original
sursa: 
