MAE: Potrivit noii legi ungare, minoritatea romaneasca nu beneficiaza de reprezentare parlamentara
Mesajul a fost transmis de secretarul de stat Bogdan Aurescu in cadrul unei intrevederi pe care a avut-o, in calitate de copresedinte al partii romane al Comitetului romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor, cu subsecretarul de stat Latorcai Csaba, responsabil pentru relatiile cu minoritatile si organizatiile non-guvernamentale din Ministerul Administratiei si Justitiei al Ungariei.
Aurescu a reiterat pozitia partii romane fata de solutia identificata de partea ungara pentru asigurarea reprezentarii parlamentare a nationalitatilor. Astfel, el a aratat potrivit MAE ca, "in lumina noilor prevederi, comunitatile reduse numeric, asa cum este cazul celei romanesti, nu vor beneficia de reprezentare parlamentara adecvata, fiind necesar in opinia partii romane ca reprezentantul minoritatii in Parlamentul ungar sa aiba inclusiv drept de vot". Subsecretarul de stat Latorcai Csaba a indicat ca sunt inca in discutie, in Ungaria, competentele, printre care si dreptul de vot, pe care le va avea "purtatorul de cuvant" din Parlamentul ungar al minoritatii care nu reuseste sa obtina un numar suficient de voturi pentru a avea un deputat.
Bogdan Aurescu a mai spus, referindu-se la problema preluarii institutiilor de invatamant de catre autoguvernarile minoritare, ca impactul unui astfel de proces trebuie evaluat din perspectiva imperativului asigurarii unui proces educational de calitate. Pe de alta parte, el a subliniat necesitatea cresterii numarului de angajati ai redactiilor in limba romana ai sectiilor de radio si TV din Ungaria, asa cum prevede Protocolul sesiunii a saptea, semnat in 2009, al Comitetului de specialitate romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor, in conditiile in care aceste redactii au fost afectate de comasarea si reducerea personalului in urma intrarii in vigoare a legii ungare a presei.
Pe de alta parte, secretarul de stat Aurescu a multumit partii ungare pentru recunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria prin noua lege a cultelor, precum si pentru disponibilitatea primariei Budapesta de a oferi un spatiu pentru construirea unei biserici ortodoxe. A subliniat totodata problemele cu care se confrunta Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria si a exprimat speranta ca cele doua parti vor gasi solutiile cele mai potrivite.
Bogdan Aurescu a mentionat si necesitatea punerii in aplicare a deciziilor anterioare ale sedintelor comune de guvern privind, printre altele, itinerariul cultural al romanilor din Budapesta si amplasarea statuii mitropolitului Andrei Saguna la Jula.
Demnitarul roman a reiterat interesul partii romane pentru organizarea, cat mai rapida, a unei noi reuniuni a celei de-a opta sesiuni a Comitetului de specialitate romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor si pentru finalizarea si semnarea Protocolului acestuia. A aratat ca acest instrument este, in continuare, cea mai buna modalitate de evaluare a progreselor si de stabilire de noi prioritati in domeniul protectiei drepturilor minoritatii romanesti din Ungaria.
MAE precizeaza ca intrevederea a avut loc in contextul modificarilor legislative din statul vecin de la sfarsitul anului 2011, cu implicatii asupra situatiei minoritatilor nationale din aceasta tara.
Bogdan Aurescu a aratat ca partea romana a urmarit cu deosebita atentie procesul legislativ din Ungaria, subliniind imperativul ca modificarile aduse la legislatia ungara sa contribuie in mod real la imbunatatirea situatiei comunitatii romanesti, cu accent mai ales pe eliminarea fenomenului de etno-business, imbunatatirea accesului la educatie, asigurarea conditiilor corespunzatoare de functionare a mass-media in limba romana.
Demnitarul ungar a prezentat succint modificarile legislative adoptate de catre guvernul ungar, aratand ca obiectivul acestora este de a elimina problemele evidentiate de reprezentantii minoritatilor de-a lungul timpului. In acest sens, a evidentiat schimbarile in sistemul de alegere a conducerii autoguvernarilor, preluarea administrarii institutiilor de invatamant la nivel central si posibilitatea ca acestea sa fie gestionate de catre autoguvernarile minoritare sau de Biserica, reprezentarea parlamentara a minoritatilor nationale, in lumina noilor prevederi ale Legii electorale.
Demnitarul roman a salutat modificarile la Legea nationalitatilor, aratand ca acestea ar putea contribui la reducerea fenomenului de etno-business, testul real al eficacitatii acestora urmand sa aiba loc cu prilejul viitoarelor alegeri locale din 2014.
Sursa: vezi articolul original
