Auzind de primele primele victorii ale fiului ei, mama lui Napoleon, Letizia Bonaparte, a dat o replică celebră: Pourvu que ça dure. În traducere, ar fi ceva între „numai de-ar ține” sau „bine ar fi să rămână așa”. Aceleași vorbe ne vin și nouă în minte acum, când Simona Halep pare mai hotărâtă ca niciodată să cucerească Parisul. Până acum, campioana noastră a mers ceas la Roland Garros.
Presa internațională este unanimă: Simona Halep este, după forma pe care o demonstrează în acest moment, favorită certă la câștigarea turneului de la Roland Garros. ,,Simona a avut cea mai bună evoluție de la Roland Garros. Românca a jucat precum o mare campioană și a ajuns într-un mod strălucitor în sferturile de finală. Cu fiecare centimetru pe care-l face, cu fiecare pas, Simona se distanțează în favorita numărul unu la câștigarea trofeului”, a scris site-ul oficial al Roland Garros. Totul pare frumos, speranțele noastre cresc cu fiecare tur pe care Simona îl trece, dar de ce suntem totuși cumva reținuți, de parcă nu ne vine a crede că Simona poate ajunge la liman?
Adversara Simonei în sferturile turneului parizian nu este alta decât Elina Svitolina, iar amintirea ultimei întâlniri între cele două sportive, în finala de la Roma, încă ne doare. Simona începuse magistral acea finală, apoi știm ce s-a întâmplat…accidentarea la gleznă, încercările de a trece peste durere, și finalmente înfrângerea, deși campioana noastră a luptat pentru fiecare minge. Iată că în calea Simonei apare din nou Svitolina, într-un sfert de finală în care toți ne dorim revanșa. Amintirea finalei de la Roma nu trebuie să fie însă o povară pentru Simona. Forma în care se află acum, precum și schimbarea ei de atitudine, după rezolvarea conflictului cu antrenorul Darren Cahill, fiind plusuri evidente la ora jocului cu Svitolina.
Jocul Simonei merge, a ajuns la un nivel foarte ridicat, să sperăm că și problema gestionării momentelor dificile a fost rezolvată. După cum a recunoscut chiar ea, momentele de nervozitate apărute în timpul meciurilor nu i-au făcut bine, dimpotrivă. Acum, după reluarea colaborării cu Darren Cahill, acest aspect pare să se fi rezolvat, iar jocul Simonei s-a îmbunătățit evident. Rolul antrenorului în schimbarea de atitudine a Simonei a fost decisiv, iar calmul și liniștea arătate în joc ne fac să sperăm la o performanță istorică pe zgura prestigiosului turneu parizian. Este o conjunctură favorabilă pentru campioana noastră, este un moment de tip „It’s now or never” care poate deveni decisiv în tentativa ei de a ajunge pe locul 1 în clasamentul WTA.
După finala de la Roma, fiind întrebată dacă se consideră favorită la Rolang Garros, Simona a dat o declarație care pe unii i-a surprins, spunând că în acel moment, dată fiind și acccidentarea la gleznă, nu se putea considera favorită la Paris. A fost un moment de realism din partea campioanei noastre, vădit îngrijorată de entorsa suferită în fața Svitolinei. Acum, presa internațională este de părere că Simona are toate argumentele pentru a reuși la Roland Garros, acolo unde a câștigat o finală la junioare și a jucat o finală la senioare. La Roma, Simona a pierdut, dar ne-a câștigat respectul prin dăruire și determinare. Acum, la Paris, este la un pas de semifinale. Mai mult ca niciodată, suntem încrezători că a venit și momentul ei. După atâția ani de muncă și sacrificii, Simona merită un titlu de Grand Slam.
Cristian Huluban
