Japonia se trezește incet la realitatea riscului dat de imensa sa datorie publica
Aceasta este realitatea cu care Japonia s-ar putea confrunta in cazul in care nu reușește sa stavileasca creșterea datoriei sale publice.
Nu demult, asemenea scenarii ar fi fost respinse de oficialii de la Tokyo drept fanteziile unor straini dezinformați care au pariat greșit la bursa contra Japoniei. Astazi, aceasta posibilitate este subiectul fierbinte dezbatut de politicienii și birocrații din centrul puterii economice și politice a Japoniei.
"Este inspaimantator cand te gandești la ce s-ar putea intampla daca, dintr-o data investitorii ar vinde concomitent pe bursa acțiunile, obligațiunile și yenul. Șansa ca acest lucru sa se intample este mult mai mare decat cred piețele", a declarat un inalt oficial japonez citat de agenția de știri Reuters.
Acest oficial, ca și alții intervievați de agenția de știri, nu a dorit sa fie numit din cauza gradului de sensibilitate a subiectului iar ingrijorarea sa fața de datoria publica de 10.000 de miliarde de dolari care atarna de gatul Japoniei nu se reflecta, inca, in dezbaterile sau acțiunile publice. Dar acești oficiali vor fi cei care vor lua deciziile in cazul in care și Japonia va fi lovita de o criza a datoriilor suverane.
Enorma datorie
La finele anului 2011 Japonia avea o datorie publica de peste 200% din PIB-ul national, iar pana in anul 2013 aceasta ar putea ajunge la 228% din PIB. Guvernul continua sa se imprumute mai mult decat obține prin taxe și impozite, iar datoria sa a atins valoarea producției economice a Japoniei pe doi ani de zile, cea mai mare rata a datoriei relative la PIB din lume.
Jumatate din veniturile din taxe sunt cheltuite doar pentru a rostogoli aceasta datorie și in fiecare an, aceasta crește cu mai mult decat valoarea PIB-ului Greciei și Portugaliei luate impreuna.
Planul Yoshihiko Noda, primul ministru al Japoniei, de a dubla taxa pe vanzari de la 5% la 10% pe urmatorii trei ani este considerat ca fiind mult prea timid pentru a opri creșterea vertiginoasa a datoriei. Mai mult, el nu a reușit sa convinga o parte din parlamentarii partidului sau și jumatate din electorat iar opoziția, cu toate ca, oficial, susține acest plan, amenința sa puna bețe in roate acestui proiect pentru a forța alegeri anticipate.
Opinia generala este ca Japonia va fi in siguranța atata timp cat va reuși sa-și acopere 95% din nevoile de imprumut pe piața domestica. Cu toate acestea, riscul investitorilor autohtoni de "a intra in greva" a crescut foarte mult in ultimele luni, fapt care-i face pe oficialii japonezi extrem de neliniștiți.
"Patriotismul" de pe piața locala
Principala diferența dintre Japonia și țarile europene indatorate este ca Japonia se imprumuta aproape exclusiv pe piața locala, și in conditiile in care economiile populatiei sunt la nivelul de 1.500 miliarde de yeni (19.000 de miliarde de dolari) poate sa reușeasca acest lucru la o dobanda sub 1% pentru obligațiunile cu scadența la 10 ani.
Deflația și creșterea puternica a yenului pe piața valutara incurajeaza un bias "patriotic" pentru gospodariile și instituțiile japoneze, transformand economiile private in fonduri aproximativ publice.
Mai mult, banca centrala se comporta ca un cumparator de ultim resort pe piața, achiziționand largi cantitați de obligațiuni suverane ca parte a cotei anuale de 20.000 de miliarde de yeni și a programului de achiziționare de active lansat in 2010.
Acest lucru explica felul in care o țara cu una din cele mai scazute niveluri de fiscalitate din OECD și o economie stagnanta nu a intampinat, pana in prezent, nicio problema in a subvenționa asistența sociala. De fapt, sistemul este atat de osificat incat obligațiunile sunt raportate deseori drept "venituri" bugetare, și nu imprumuturi.
Intrebarea in valoare de 10.000 de miliarde de dolari este ce se va intampla cand banii sau rabdarea investitorilor locali va lua sfarșit.
» vezi articolul original
sursa: 
