Isi permite Romania sa nu semneze Tratatul UE?
La doua luni dupa ce au spus ca nu putem ramane "in afara Europei", liderii USL sutin acum ca Bucurestiul nu ar trebui sa semneze tratatul la 1 martie. Data fiind evolutia crizei, subiectul ramane, in general, unul dedicat, iar pentru Romania capata anvergura intrebarilor primordiale de dupa Revolutie: privatizam sau nu, restructuram sau nu? Prin urmare, sa semnam sau nu? Economistii au si ei abordari diferite. Unii considera ca pactul european este binevinit si ii va disciplina pe guvernantii care au aruncat pana acum cu banii pe fereastra. Altii, in schimb, considera ca dezvoltarea economica va avea de suferit.
Tratatul privind stabilitatea, coordonarea si convergenta in Uniunea Europeana si Monetara, ce va fi semnat la Bruxelles la inceputul lunii martie, se poate reduce, in cifre, la: deficit structural anual de maximum 0,5% din PIB, deficit bugetar de cel mult 3% din PIB si datorie publica de maximum 60% din PIB. Ce ar insemna, de fapt, aceste cifre? Ca statul sa-si colecteze mai bine veniturile si sa cheltuiasca banii mai eficient. Adica un aparat bugetar mai putin stufos, servicii publice mai eficiente si, in special, renuntarea la derapajele electorale.
Cu alte cuvinte, politicienii sa nu se mai inghesuie in anii electorali sa dea tot felul de ajutoare, sa mareasca pensiile si salariile sau sa demareze diverse programe cu bataie sociala, atat timp cat bugetul de stat nu poate suporta astfel de cheltuieli. Practic, ar urma sa dispara principiul "promitem orice si dam orice pentru a ajunge la putere".
Or, in mod evident, astfel de restrictii nu convin nici unui partid. Nici celor din coalitia la putere, nici opozitiei. Sub presiunea presedintelui Traian Basescu si a partenerilor europeni, liderii coalitiei au semnat totusi, miercuri, un protocol de sustinere a tratatului.
Invitati sa semneze protocolul, liderii opozitiei bat in retragere, gandindu-se, probabil, ca noile reguli le-ar ingreuna mult planurile cand vor ajunge la putere. Nu de alta, dar au vorbit de necesitatea cresterii salariilor si a pensiilor, de scaderea TVA, de reducerea impozitelor pentru salariile mici, de neimpozitarea pensiilor sub 2.000 lei etc.
Iliescu: "Nu inteleg aceasta graba"
Tratatul se va semna pe 1 martie, dar liderii PSD spun ca nu este nici o graba, ca avem destul timp de analiza si ca, la o adica, putem sa nici nu semnam acum, ci mai tarziu.
"Nu suntem grabiti sa il semnam acum, pentru ca oricum suntem in afara zonei euro. Nu stiu de ce se grabeste domnul Basescu, eu nu stiu ce cunostinte are el si cata economie intelege el si ce pricepe din toate acestea", a declarat presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu. Fostul sef al statului a mai spus ca actuala putere ar trebui sa se axeze, mai bine, pe dublarea salariului minim, pe cresterea puterii de cumparare a romanilor si pe refacerea locurilor de munca. "Mai sunt locurile de munca, am pierdut atatea, aveam 10 milioane de salariati in 1990, mai avem 4,7 milioane si nu mai putem sa crestem. Ce este de facut din acest punct de vedere? Cum sa sprijinim industria, agricultura? Deci aceste chestiuni trebuie discutate prima data. () Pe langa un tratat din asta de disciplina fiscala, eu as vrea sa semnam un tratat cu ce face UE ca sa reduca decalajele interne intre tarile bogate si sarace", a mai aratat Iliescu.
La randul sau, presedintele Consiliului National al PSD, Adrian Nastase, a declarat ca Romania "nu pierde trenul pentru totdeauna" daca nu semneaza tratatul pe 1 martie. "Exista o prevedere in tratat, la sfarsit, la articolul 15, care spune ca tratatul va ramane deschis pentru aderarea tarilor din UE. Cu alte cuvinte, nu este un tratat inchis", a explicat Nastase. Previzibil, liderii USL refuza sa semneze protocolul parafat miercuri de Emil Boc, Kelemen Hunor, Gabriel Oprea si Varujan Pambuccian, liderul minoritatilor nationale.
In decembrie 2011, cu prilejul consultarilor de la Cotroceni, liderii USL fredonau insa alta partitura. "Eu cred - si in numele USL vorbesc - ca noi nu putem ramane in afara Europei, noi trebuie sa mergem alaturi de celelalte 26 de tari", spunea Victor Ponta atunci, in timp ce Crin Antonescu arata ca liderii USL inteleg sa trateze tema tratatului "fara nici o urma de populism" si sa o "decupleze" de conflictul politic intern.
Revizuirea Constitutiei, lege speciala sau lege ordinara?
Tratatul prevede ca limita maxima a deficitului structural sa fie introdusa la nivel constitutional sau nivel echivalent. Plecand de la premisa ca Romania nu are acte echivalente (care sa necesite pentru modificare o majoritate de doua treimi in Parlament si un referendum, asa cum este cazul Legii fundamentale), presedintele Traian Basescu a propus revizuirea Constitutiei.
In prima faza, in decembrie, liderii USL au spus ca nu se poate revizui Constitutia pana la alegerile parlamentare (care sa aduca noi alesi, "legitimi"), dar ca se poate adopta o lege speciala (sa fie aprobata cu o majoritate larga). Acum insa nu mai vor nici asa. Potrivit lui Adrian Nastase, ar fi suficienta o simpla lege ordinara, aprobabila cu majoritatea celor prezenti.
Aceasta in conditiile in care coalitia PDL-UDMR-UNPR tocmai convenise ca tratatul sa fie ratificat printr-o lege speciala. Daca ea va necesita o majoritate de doua treimi si daca opozitia isi mentine refuzul, sunt insa toate sansele ca legea sa nu treaca.
Sursa: vezi articolul original
