Ion Sandu (ANM): Pana in 1 martie este putin probabila producerea unor inundatii
Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie a precizat că eventuale inundaţii majore în următoarele două săptămâni s-ar putea produce dacă temperatura ar creşte în timpul zilei la cel puţin 10 grade Celsius, iar noaptea nu ar scădea sub zero grade şi dacă s-ar înregistra precipitaţii sub formă de ploaie de 10-15 litri pe metru pătrat.
Ion Sandu a precizat că aceste două condiţii nu vor fi îndeplinite până pe 1 martie, astfel încât producerea unor inundaţii este puţin probabilă.
Potrivit lui Sandu, pentru următoarele două săptămâni se prognozează că noaptea temperatura va fi negativă, iar în timpul zilei nu va urca mai mult de 3-4 grade Celsius.
Şi specialiştii Ministerului Mediului au subliniat că nu există risc major de inundaţii în următoarele două săptămâni, întrucât temperatura nu va creşte foarte mult şi nici nu sunt prevăzute ploi, însă au atras atenţia că evitarea unor inundaţii este responsabilitatea autorităţilor locale.
Directorul general al Autorităţii pentru Inundaţii şi Managementul Apelor (AIMA), Dan Cîrlan, a declarat că pentru următoarele două săptămâni nu este aşteptat un risc major de viituri, dar că acest lucru nu înseamnă că urmează o perioadă liniştită.
Directorul AIMA a declarat că la ora 17.00 va fi organizată o teleconferinţă cu prefecţii pentru a le transmite un set de măsuri imediate şi a precizat în mai multe rânduri că dacă vor fi înregistrate inundaţii majore acest lucru va fi exclusiv din cauza faptului că autorităţile locale nu şi-au făcut treaba.
"Au două săptămâni pentru a întreprinde toate aceste măsuri. Acţiunea locală trebuie să predomine în următoarele două săptămâni. Planuri de măsuri există la fiecare primărie din fiecare comună. Nu trebuie să aştepte până vor avea apă până la genunchi.(...) Nu există risc major decât acolo unde comandamentele locale nu îşi fac datoria", a declarat Dan Cîrlan.
Întrebaţi care sunt judeţele sau localităţile în care riscul producerii de inundaţii este mai mare, specialiştii din Ministerul Mediului au declarat că nu pot să precizeze punctual acest lucru, dar au menţionat că nu există comună în care zăpada să fie de 50-60 de cm şi despre care să nu se spună că nu există un risc major.
Directorul AIMA a precizat că probleme legate de inundaţii pot să apară şi în alte zone decât cele în care au fost înregistrate căderi masive de zăpadă.
Dan Cîrlan a mai spus că în cazul în care autorităţile de la nivel local nu au instrumentele necesare pentru a pune în aplicare măsurile prevăzute în astfel de situaţii (curăţarea şanturilor, a rigorilor, a albiilor râurilor), trebuie să ceară ajutorul Consiliilor Judeţene şi dacă situaţia nu poate fi rezolvată nici la nivel judeţean prefectul trebuie să solicite sprijin guvernamental.
Directorul AIMA a mai spus că, teoretic, toate autorităţile, de la cele locale până la cele judeţene, ar trebui să aibă cuprinse astfel de cheltuieli în buget şi ar trebui să aibă şi un fond de rezervă de 10-15 la sută.
"Depinde doar de autorităţile locale să nu avem inundaţii. Legea îi obligă să bugeteze aceste acţiuni. În acest moment responsabilităţile majore stau în mâna comandamentelor locale şi judeţene", a mai spus Cîrlan.
Acesta a precizat că atunci când va începe să se topească zăpada automat vor creşte şi debitele râurilor, însă autorităţile sunt pregătite să preia cantităţi mari de apă.
El a mai spus că în această primăvară, dacă vor fi înregistrate inundaţii, vor fi astfel de situaţie de pe uscat pe uscat, nu din albia râului pe uscat şi acest lucru se va întâmpla doar dacă la nivel local problemele rămân nerezolvate.
"Debitele din bazine sunt aproximativ 40 la sută, putem acumula mari cantităţi de apă. În această primăvară, dacă vor fi inundaţii, vor fi cauzate doar de nerezolvarea problemelor la nivel local", a spus Cîrlan.
Printre măsurile ce trebuie întreprinse de comitetele judeţene şi cele locale pentru situaţii de urgenţă în prevenirea inundaţiilor cauzate de topirea zăpezii se numără asigurarea scurgerii apei provenite din topirea zăpezii prin şanţuri şi rigole în localităţi, îndepărtarea gheţii şi a zăpezii din secţiunea acestora precum şi a celorlalte blocaje existente (deşeuri vegetale, material lemnos), asigurarea scurgerii apei în zona podurilor şi podeţelor, îndepărtarea materialului lemnos din zona formaţiunilor torenţiale şi de pe malurile cursurilor de apă, supravegherea permanentă a cursurilor de apă pentru evitarea blocajelor de gheţuri şi pregătirea membrilor serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă în vederea participării la acţiuni operative de intervenţie.
ROL.ro
