Inca un summit european degeaba?
Acesta este al 16-lea si, pentru prima oara in peste doi ani, sefii de stat sau de guvern ai ceor 27 au discutat ieri despre reluarea cresterii economice si stimularea crearii de locuri de munca. Sansele sunt ca si acest summit sa produca aceleasi rezultate ca si cele anterioare.
In Uniunea Europeana exista in acest moment 25 de milioane de someri, o populatie echivalenta cu a unei tari mari din UE, situata undeva intre Polonia si Romania. A sasea "tara" din UE, "Somajia" este populata in proportie covarsitoare cu tineri cuprinsi intre 18 si 24 de ani (componenta spaniola, in proportia dramatica de 50%). In plus, toate datele venite de la FMI arata ca lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca avand in vedere ca economia europeana s-a oprit si aluneca inapoi in recesiune. In aceste conditii sumbre presedintele UE, Herman van Rompuy, a convocat summit-ul "informal" de ieri, care sa fie dedicat relansarii economice si stimularii crearii de locuri de munca.
Obstacole la fiecare pas
O masura care poate fi luata in considerare este liberalizarea si flexibilizarea pietei muncii la nivel european. O asemenea decizie este insa aproape imposibila mai intai din cauza sindicatelor si apoi din cauza politicienilor. Ieri, la ora summit-ului, Belgia se afla in greva general iar liderii sindicatelor belgiene tineau discursuri chiar la usa cladirii unde se tinea summit-ul. Orice decizie de liberalizare si flexibilizare a pietei muncii, fie si una modesta cum incearca Nicolas Sarkozy in Franta, va fi intampinata de sindicate cu greve si demonstratii de masa. In al doilea rand, problema nu este aceeasi in toate statele. Daca in Spania rata somajului este 25%, in Grecia 18% si in crestere, in Germania este 5,5% si in scadere. Experienta anilor trecuti in care statele au luat masuri de protejare a pietei interne prelungind sau adoptand restrictii suplimentare pentru forta de munca venita din Romania si Bulgaria dovedeste ca tendinta prevalenta este cea protectionista, nu cea liberalizatoare.
Al doilea set de masuri posibile are in centru un set de programe de incurajare a antreprenoriatului de sprijinire a IMM-urilor, programe de insertie pentru tineri, educatie si training. Pentru toate acestea, Comisia Europeana trebuie insa sa aloce fonduri. Or, Comisia, la fel ca guvernele va fi supusa austeritatii. Comisia a propus, pentru perioada 2014-2020, un buget de 1053 de miliarde de euro, aproximativ 1,05% din Venitul National Brut al UE. Vineri, la Consiliul Afacerilor Generale, ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a transmis Comisiei ca trebuie sa isi ajusteze nevoiele cu 100 de miliarde. Propunerea sa a fost sustnuta de Marea Britanie, Austria, Olanda si Suedia si are mari sanse sa fie adoptata. Ceea ce inseamna ca si Comisia va trebui sa inceapa sa taie din cheltuieli si cea mai probabila tinta sunt subventiile agricole. Dar o taiere prea drastica s-ar putea lovi de opozitia Frantei si Poloniei printre altii.
O solutie ar fi cresterea veniturilor prin impunerea unei taxe europene. Cel mai aproape de adoptare a fost taxa pe tranzactiile financiare - care dupa calculele Comisiei i-ar fi adus cel putin 37 de miliarde de euro - dar ea s-a lovit de zidul britanic care s-a opus ferm. Or, fara posibilitatea de a taxa City-ul londonez, taxa nu-si mai are rostul la nivelul continentului pentru veniturile la bugetul european ar scadea dramatic. Alte propuneri cum ar fi unificarea bazei de impozitare sau o formula unica de calcul a impozitului pe profit se vor lovi de opozitia tarilor din Est care au cota unica si a Irlandei, al carei cota de 12,5% impozit pe profit ii asigura competitivitatea in materie de investitii.
Disciplina fiscala
Germania s-a declarat favorabila masurilor de incurajare a investitiilor si de stimulare a crearii de locuri de munca, dar a avertizat ca acest lucru nu se poate face pe seama deficitelor bugetare. De aceea Berlinul insista asupra adoptarii tratatului fiscal care contine limitarea defitelor. Dar tratatul privind disciplina fiscala, convenit in decembrie de toate statele membre cu exceptia Marii Britanii se confrunta si el cu cateva dificultati. Primul priveste participarea reprezentantilor statelor din zona non-euro la summit-urile zonei euro. Daca Romania s-a multumit sa isi exprime dorinta de a vedea aceasta inscrisa in Tratat, Polonia a fost mult mai radicala si a amenintat deschis ca in caz contrar nu va vota Tratatul. Daca Franta va continua sa se opuna acestei participari este foarte posibil ca mai multe state sa se alature Poloniei si, de aceea se ia in calcul ca tratatul sa poata intra in vigoare chiar daca nu va fi ratificat decat de un numar minim de 12 state membre. Or, daca cel putin una din cele 17 membre ale zonei euro va alege sa stea in afara tratatului, atunci acesta isi pierde forta de constrangere.
O a doua dificultate priveste tocmai constrangerile si anume severitatea acestora si momentul declansarii lor. Angela Merkel este presata de clasa politica germana sa solicite sanctiuni cat mai severe, dar este greu de crezut ca le va obtine. Reactia violenta a Greciei la propunerea germana de numire a unui comisar pentru buget care sa gestioneze bugetele tarior falimentare este sugestiva in acest sens. In sfarsit, chiar daca se va conveni asupra sanctiunilor, nu este inca limpede in ce conditii acestea se va declansa mecanismul sanctiunilor.
Sursa: vezi articolul original
