Grecia va beneficia de un plan de salvare record in valoare de 237 miliarde de euro
Acordul, care este departe de a solutiona toate problemele Greciei, a fost convenit dupa 13 ore de negocieri intre ministrii de finante din zona euro, a anuntat marti dimineata presedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.
'Acordul de mare amploare' include asistenta publica si o stergere 'fara precedent' a datoriei de catre creditorii bancari 'pentru a asigura viitorul tarii in zona euro', a afirmat el, intr-o conferinta de presa, subliniind ca al doilea plan de ajutor pentru Grecia garanteaza mentinerea acesteia in zona euro.
La randul sau, comisarul european pentru afaceri economice, Olli Rehn, si-a exprimat speranta ca masurile decise vor permite Greciei 'sa ia un nou start'.
Planul cuprinde, pe de o parte, un ajutor public, sub forma de imprumuturi in valoare de 130 de miliarde de euro pana la finele lui 2014, dupa un prim program de sprijin pentru Grecia in luna mai 2010 care s-a ridicat la 110 miliarde de euro. Cealalta componenta se refera la stergerea datoriilor Greciei detinute de creditorii privati, banci si fonduri de investitii. La final, creditorii privati ai Greciei trebuie sa accepte o pierdere de 53,5% a valorii initiale a obligatiunilor grecesti pe care le detin, peste obiectivul final care prevedea o stergere de 50%. In acest fel, datoria Greciei va fi redusa cu 107 miliarde de euro, o suma record in istoria economiei mondiale. In luna ianuarie 2002 cand a fost restructurata datoria Argentinei, aceasta se ridica la 82 miliarde de dolari (aproximativ 73 miliarde de euro la cursul de atunci).
Gratie acestui nou plan de sprijin, Grecia ar trebui sa fie in masura sa poata rambursa datorii in valoare de 14,5 miliarde de euro care ajung la scadenta la data de 20 martie si sa evite intrarea intr-o incapacitate dezordonata de plata.
Autoritatile de la Atena s-au declarat 'foarte multumite' de rezultat. Guvernul grec si-a indeplinit, pe hartie, partea din contract care ii revenea prin respectarea cerintelor creditorilor sai. Recent, guvernul grec a adoptat un nou plan de austeritate care a provocat violente manifestatii de protest si noi turbulente politice. Planul de austeritate dureros, in valoare de 3,3 miliarde de euro pentru acest an, prevede in special o reducere a salariului minim si o limitare a pensiilor.
La final, planul de slavare va permite coborarea gradului de indatorare a Greciei pana la 120,5% din PIB in 2020. In schimb, Grecia va face obiectul unei supravegheri sporite din partea creditorilor sai, in special din partea Comisiei Europene, pentru a se asigura ca nu deviaza de la obiectivele fixate.
Cu toate acestea, mai multi economisti se indoiesc ca noul plan de salvare este ultimul capitol al crizei grecesti. Expertii se tem ca Grecia va avea rapid nevoie de noi fonduri suplimentare, sau ca va fi constransa sa iasa din zona euro, fie pentru ca nu va fi in masura sa realizeze reformele promise, fie pentru ca austeritatea o va adanci si mai mult in recesiune.
Toate privirile se indreapta acum spre Fondul Monetar International, care pare dispus sa participe la componenta de ajutor public in valoare de 130 miliarde de euro, insa deocamdata nu este clar la cat se va ridica ajutorul Fondului. Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat ca institutia pe care o conduce va lua o decizie in a doua saptamana a lunii martie.
Sursa: vezi articolul original
