Grecia nu primeste bani pe vorbe
Eurogrupul trebuia sa se intalneasca miercuri pentru a aproba al doilea pachet de imprumuturi externe pentru Grecia, in valoare de 130 de miliarde de euro, dar seful Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a anuntat ca intalnirea a fost amanata pentru 20 februarie.
"Se pare ca sunt inca de rezolvat chestiuni tehnice intre Grecia si troica (UE, FMI si BCE) in mai multe domenii. In acest context am decis sa convoc o teleconferinta, miercuri, in locul reuniunii programate la Bruxelles", se arata intr-un comunicat transmis presei de Juncker.
Europa vrea angajament scris
Liderul Eurogrupului a declarat ca formatul discutiilor a fost schimbat deoarece asteapta inca sa primeasca asigurari din partea liderilor politici din Grecia in privinta implementarii programului de reforme, iar alte chestiuni tehnice trebuie rezolvate, potrivit Reuters. Autoritatile elene si troica trebuie sa lucreze la mai multe detalii tehnice, precum acoperirea unui deficit de 325 de milioane de euro in finantele pentru acest an si analiza sustenabilitatii datoriei, a spus Juncker.
"In plus, nu am primit asigurarile politice necesare din partea coalitiei politice din Grecia asupra implementarii programului", a spus el. Eurogrupul vrea ca guvernul grec sa prezinte angajamente in scris de la liderii partidelor de coalitie ca vor respecta ceea ce s-a votat duminica seara. In plus, majoritatea fragila a premierului Lucas Papademos trebuie sa ofere solutii de unde va taia pentru a economisi inca 325 de milioane de euro la buget.
Eurogrupul, divizat
Ajutorul financiar va fi acordat numai dupa ce guvernul elen va bate palma cu investitorii privati in privinta taierii a 70 la suta din datorii, potrivit surselor din cadrul Eurogrup. Impresia unei parti a eurozonei este ca nu toata clasa politica de la Atena este dedicata reformei, mai ales dupa ce Antonis Samaras, seful partidului de centru-dreapta Noua Democratie si posibil premier, a promis ca va renegocia acordul daca va castiga alegerile legislative anticipate din luna aprilie, chiar daca duminica a votat planul de austeritate cerut de troica.
"Pana nu vom avea totul definitiv pe hartie, cu garantii foarte solide de la Atena, nu putem lua vreo decizie", a declarat Jan Kees de Jager, ministrul olandez de Finante. De altfel, in sanul eurogrupului exista divergente in ceea ce priveste soarta Greciei. Sunt unele state care vor sa evite cu orice pret falimentul si iesirea statului elen din zona euro, dar exista si un nucleu dur, format din Germania, Finlanda, Olanda, Belgia, Luxemburg, care ia in calcul iesirea Eladei din zona euro. Ministrul german de Finante, Wolfgang Schäuble, sustine ca zona euro este "mai bine pregatita acum decat in urma cu doi ani pentru a face fata unui faliment al Greciei". Declaratii asemanatoare au facut si oficiali de rang inalt din Olanda si Luxemburg, desi sunt voci care spun ca acestea sunt doar mijloace de presiune asupra Atenei.
Dezamagire la Atena
Amanarea reuniunii Eurogrup a provocat iritare la Atena. Ministrul pentru Protectia Civila, Christos Papoutsis, a spus ca "Grecia face toate eforturile cerute". "Populatia nu mai suporta. Guvernul face eforturi supraomenesti", a mai afirmat oficialul elen, care crede ca Europa trebuie sa-si tina promisiunile, asa cum a facut si tara sa. Cu cutitul la os, grecii isi indreapta furia asupra Germaniei. Steagul Germaniei a fost ars pe strazile Atenei, in timpul recentelor demonstratii, iar cotidianul "Dimokratia" a publicat, chiar pe prima pagina, o fotografie in care Angela Merkel este imbracata in uniforma nazista, avand titlul "Memorandum macht frei" (Memorandumul te face liber - parafraza unui slogan nazist folosit in lagare - Arbeit Macht Frei - Munca te face liber).
In caz de faliment, grecia ar putea iesi si din nato
Viziunile antigermane si-au gasit corespondent in Germania. In afara impresiei generale a nemtilor ca grecii sunt lenesi si nu te poti baza pe ei, nici oamenii de afaceri nemti nu par mai binevoitori.
Zilele trecute, Franz
Fehrenbach, seful Bosh, a cerut Greciei sa paraseasca zona euro, scrie "Financial Times". Dar nici Atena nu se preda prea usor. Potrivit profesorului Thanos Dokos, directorul general al Fundatiei elene pentru politica europeana si internationala, in caz de faliment, Atena ar putea intoarce spatele nu numai Uniunii Europene, ci si NATO, pentru a se indrepta spre Est, mai ales spre Rusia si China.
Consecintele care ar putea decurge de aici: destabilizarea flancului sudic al Tratatului Nord-Atlantic, incidente intre navele turcesti si grecesti pe fondul rivalitatii pentru exploatarea resurselor de petrol si gaze din Marea Egee, tensiuni in Cipru, ca in anii 1990, cand Atena si Ankara au fost in prag de razboi.
Sub Lupa
UE, FMI si BCE vor analiza cifrele Greciei si vor face estimari economice in privinta deficitului bugetar si al datoriei publice. Atena ar trebui sa ajunga la 120% datorie publica din PIB, in 2020, in prezent fiind de 160%.
325 de milioane de euro trebuie sa mai taie guvernul grec si nu s-a hotarat de unde.
» vezi articolul original
sursa: 
