Grecia fenteaza iar falimentul. Pana cand?
Programul de asistenta financiara de 130 de miliarde de euro aprobat ieri-noapte pentru Grecia, dupa cateva luni de negocieri, are deficiente majore si nu este deloc suficient pentru a rezolva problemele, se arata intr-un document confidential elaborat de FMI, Comisia Europeana si Banca Centrala europeana obtinut de "Financial Times".
Raportul de 10 pagini privind sustenabilitatea datoriei publice a Greciei, care a fost trimis ministrilor de Finante din zona euro saptamana trecuta, ilustreaza un tablou sumbru pentru economia europeana. Analiza arata ca Grecia ar putea avea nevoie de un al treilea imprumut de urgenta in valoare de 50-75 de miliarde de euro in urmatorii doi ani.
Programul face mai mult rau
Practic, documentul confidential atrage atentia asupra celor mai importanti factori de risc care pot zadarnici orice tentativa de consolidare a economiei elene. In primul rand, impunerea austeritatii pentru atingerea unei tinte a datoriei publice de 120,5% din PIB pana in 2020 s-ar putea dovedi autodestructiva, iar nivelul datoriei publice ar putea sa creasca semnificativ.
In al doilea rand, programul de restructurare a datoriei publice a statului se bazeaza pe fortarea creditorilor privati sa suporte pierderi in valoare de 107 miliarde de euro pentru datorii in valoare de 200 de miliarde de euro (adica mai mari de 50%), ceea ce inseamna ca vor trece ani buni pana cand un investitor va mai avea incredere sa finanteze Grecia. In tot acest timp, fara acces pe piete, statul va ramane dependent de UE si de FMI pentru finantare.
Germania, Olanda si Finlanda au devenit extrem de reticente de cand au primit acest raport si, de aceea, negocierile privind programul s-au prelungit atat de tare, informeaza publicatia britanica.
In ce conditii a venit "salvarea"
Printre altele, analiza scoate la iveala ca este posibil ca datoria publica sa scada intr-un ritm mult mai lent decat se asteapta liderii europeni, ajungand in 2020 mai degraba la 160% din PIB, si nu la 120,5%, cum vor liderii UE. Noul imprumut a fost aprobat in termeni duri si conditii clare. Atena va trebui sa permita creditorilor sai internationali sa supravegheze mai indeaproape statul, iar reprezentantii FMI si UE vor avea un cuvant mai greu de spus in reformarea tarii. De asemenea, "Troika (FMI - Comisia Europeana - Banca Centrala Europeana) isi va spori in mod semnificativ prezenta in Grecia", a precizat Jean-Claude Junker, presedintele Eurogrupului.
Conditiile sunt insa prea
laxe, spun unii oficiali din UE. Jan Kees de Jager, ministrul olandez de Finante, a cerut termeni mult mai duri in cadrul negocierilor de ieri-noapte. El a cerut supravegherea permanenta a statului elen de catre UE si FMI pentru a controla mai bine progresul reformelor si implementarea masurilor de austeritate.
Ministrii de Finante au decis, totodata, ca o parte din imprumut sa fie virata direct catre un fond blocat, urmand ca sumele sa fie folosite in primul rand pentru rambursarea datoriei publice. Aceasta masura va permite ca "fondurile imprumutate Greciei sa fie mai bine urmarite si supravegheate", au adaugat oficialii. Mecanismul este insa unul termporar, care va functiona pana cand Grecia va introduce in Constitutie o clauza care sa garanteze ca gestionarea datoriei este prioritatea statului. Atena are termen de doua luni pentru a adopta clauza.
Planul nu a convins pietele financiare
Cursul de schimb al monedei unice europene a inregistrat doar o crestere de scurta durata imediat dupa ce Bruxelles-ul a anuntat ca Grecia va primi un nou imprumut de urgenta. Mai mult, bursele europene au inregistrat scaderi semnificative in sedinta de ieri, investitorii asteptandu-se la noi turbulente.
» vezi articolul original
sursa: 
