Gabriela Alexandrescu, presedintele Organizatiei "Salvati copiii": Ne plangem de violenta, dar ne batem copiii!
Este o problema reala?
Gabriela Alexandrescu: In fiecare an, peste 11.000 de cazuri de copii abuzati ajung in atentia autoritatilor. Aproape 80 la suta din situatiile care ajung in fata autoritatilor reprezinta cazuri de copii cu varste sub 13 ani. Si acest lucru este foarte grav. Din cercetarile care s-au facut rezulta ca aproximativ 84% dintre copiii nostri au suferit o forma de violenta in familie. iar in scoala, sunt intre 50 si 75 la suta din copii care sufera violenta sau umilire sau izolare, din partea personalului sau a celorlalti copii. Potrivit datelor oficiale, cea mai intalnita forma de abuz este neglijarea. Dar exista si formele de abuz fizic si emotional, aproximativ in 22 la suta dintre cazuri. Si exista, desigur, abuzul sexual. Cauzele principale sunt lipsa de educatie, saracia, dar si lipsa unor servicii care sa lucreze la prevenirea acestor forme de violenta. Cele mai multe cazuri se petrec in familie, unde inca bataia copilului ramane un tabu social. La noi, bataia inca este rupta din rai, iar copilul proprietatea parintilor.
- Ion M. Ionita: Legea este deficitara la capitolul protectiei copiilor impotriva unor asemenea abuzuri?
G.A.: Din punctul de vedere al legii stam bine. Am fost a 13-a tara din lume care a interzis prin lege bataia si relele tratamente aplicate copiilor. Aceasta, si datorita campaniei desfasurate de organizatia "Salvati copiii", in perioada 2002-2004. Dar legea este putin cunoscuta, mai ales din cauza autoritatilor, care nu au popularizat-o. Efortul a ramas doar pe umerii organizatiilor neguvernamentale. Astfel ca legea ajunge sa actioneze numai in cazurile grave, care devin vizibile. Acestea sunt, de fapt, cele 11.000 de cazuri despre care va vorbeam.
- I.M.I.: Care sunt mediile sociale care pun cele mai mari probleme?
G.A.: Cea mai grea situatie este in mediul rural, findca acolo nu exista nici macar o autoritate locala care sa apere interesele copiilor. Exista cate un asistent sau referent social, dar care se ocupa de mult mai multe lucruri, astfel incat situatia copiilor este foarte jos pe lista lui de prioritati. In aceste comunitati, campaniile trebuie sa vizeze oamenii cheie, fiindca locuitorii asculta de primar, de preot. In anumite zone, preotii ne ajuta foarte mult. Dar acest sprijin nu vine tot timpul. De exemplu, cand am promovat legea de interzicere a bataii copiilor, anumiti reprezentanti ai bisericii au criticat-o, spunand ca astfel intervenim in viata de familie, slabind autoritatea parintilor.
- O.N.: Si ce poate face organizatia dumneavoastra pentru a ajuta la popularizarea legii?
G.A.: Acum desfasuram o campanie, intitulata "Asculta-i sufletul", prin care vrem sa atragem atentia asupra efectelor violentei asupra echilibrului psiho-emotional al copilului. Am lansat si un Manifest, care poate fi semnat si de dvs si de cititorii dvs pe site-ul www.salvaticopiii.ro. Ma bucur ca sunt deja peste 1300 de semnatari. Dar efortul trebuie sa fie al intregii societati. Ne vaitam ca traim intr-o societate violenta, dar o ducem mai departe prin violenta pe care o exercitam asupra copiilor. Pentru ca, in general, copiii care trec prin astfel de abuzuri devin la randul lor agresivi, social neadaptati, uneori apar probleme de sanatate mintala.
- I.M.I.: Spuneti ca este nevoie si de sprijinul autoritatilor. Ce ar trebui sa faca ele?
G.A.: Pe langa campaniile de informare, noi cautam sa convignem decidentii sa elaboreze strategiile si planurile de care avem nevoie. Si ma refer exact la Strategia de sanatate mintala si Strategia de educatie parentala. Romania s-a angajat de ani buni sa elaboreze aceste strategii, in fata Comitetului ONU pentru Protectia Drepturilor Copilului, a Consiliului Europei, a Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Anul viitor, Romania isi va trimite din nou raportul de tara la Comitetul ONU si, in mod normal, ar trebui sa existe aceste strategii. Sunt recomandari clare ale Comitetului ONU in acest sens, adresate Romaniei. Tara noastra ar fi din nou pusa intr-o situatie neplacuta in raport cu celelalte tari daca nu si-ar indeplini angajamentele. Dar nu pentru Comitetul ONU trebuie facute aceste strategii, ci pentru ce se intampla aici, in tara.
- O.N.: Care sunt institutiile responsabile de elaborarea acestor strategii?
G.A.: Ministerul Sanatatii, impreuna cu cel al Educatiei, pentru Strategia pe sanatate mentala a copiilor. Ministerul Educatiei este responsabil pentru Strategia de educatie parentala.
- I.M.I.: Pana ca Romania sa adere la Uniunea Europeana, autoritatile erau mai cooperante in domeniul protectiei copiilor? Ne amintim de presiunile exercitate de baroneasa Emma Nicholson, de exemplu
G.A.: Sigur, atunci autoritatile erau mai cooperante. Dar problemele din domeniul protectiei copiilor nu au fost rezolvate complet in 2007. Consider ca si acum Comisia Europeana ar putea avea un rol major in a determina autoritatile de la Bucuresti sa-si indeplineasca angajamentele. Sigur, si contributia Natiunilor Unite este importanta, dar presiunea Comisiei Europene ramane cea mai eficienta. Noi, ca organizatie, putem profita de apropierea alegerilor pentru a determina autoritatile sa adopte niste acte necesare copiilor. Fiindca, din ceea ce vedem, copii nu sunt neaparat o prioritate, dar functiile si pozitiile de conducere, da.
CV Gabriela Alexandrescu
De profesie economist, Gabriela Alexandrescu activeaza in cadrul organizatiei "Salvati copiii" inca din 1991. A fost mai intai director economic si, din 1993, este presedinte executiv. Organizatia are in present peste 4.000 de membri in Romania. Organizatia se implica in programe vizand sprijinirea copiilor defavorizati, lupta impotriva abandonului scolar, protectia copiilor fata de actele de violenta si abuzurile de orice fel.
» vezi articolul original
sursa: 
