FT: Noul guvern Ungureanu are nevoie de ajutorul bancilor
Politicienii stiu cat de mult depind de faptul daca sectorul bancar, in care afacerile s-au stabilizat recent, este de acord sa coopereze, scrie Financial Times pe blogul beyondbrics, in editia de luni, citata de Agerpres.
Rata de crestere din Romania este de asteptat sa fie in jur de 2-3 procente in acest an - departe de anii de boom economic de 6,5% intre 2003 si 2008, dar acceptabila avand in vedere circumstantele - in timp ce somajul a scazut, iar inflatia a atins un nivel scazut record in ianuarie, de 2,7%.
Cu toate acestea, noul guvern al lui Mihai-Razvan Ungureanu, care a fost aprobat de Parlament la 9 februarie, stie ca are nevoie de ajutorul bancilor pentru a impiedica economia sa recada in recesiunea din care de abia a iesit in 2011.
De aici comentariile guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, dupa publicarea raportului trimestrial asupra inflatiei la 7 februarie, care a cerut bancilor sa opreasca cresterea ratelor dobanzilor la economii, cu scopul de a creste lichiditatea acestora, in contextul in care acest lucru afecteaza consumul.
Potrivit declaratiilor lui Isarescu la o conferinta de presa, perspectiva ca consumul sa actioneze ca un motor de crestere depinde de atitudinea romanilor si a bancilor, care sunt in competitie pentru a castiga clienti, ceea ce poate fi o sabie cu doua taisuri.
Aceasta abordare de catre banci este un rezultat direct al anilor dificili indurati dupa ce primul val al crizei financiare a dus la un sfarsit brusc al boom-ului bancar, care a asistat la o crestere a creditului la aproximativ 60% pe an la inceputul lui 2008.
Problema a fost ca o mare parte din imprumut s-a concentrat in sectoare neproductive, in special imobiliare, umflate de speculatii. Atunci cand a venit criza, bancile din Romania au fost grav afectate, in primul rand prin expunerea la criza interna si spargerea bulei imobiliare, iar apoi prin retragerea de catre bancile straine de lichiditati in cadrul operatiunilor lor din Romania, pentru a-si consolida afacerile din tara lor. Institutiile cu capital strain reprezinta aproximativ 85% din activele bancare romanesti (suma exacta a fluctuat usor in timpul crizei), iar marasmul economic al tarii a preocupat creditori europeni majori, printre care Erste Bank Group si Volksbank (ambele din Austria), Societe Generale din Franta, Unicredit Group din Italia, OTP Group din Ungaria si Banca Nationala a Greciei.
A fost o recesiune dura. Cresterea activelor a stagnat in 2009 si 2010, in timp ce creditele neperformante au crescut de la 6,46% in septembrie 2009 la 14,18% in aceeasi luna a anului trecut. Dar o serie de masuri defensive luate de catre banci, imbinate cu redresarea economiei romanesti anul trecut, pare sa fi pus sectorul bancar intr-o situatie mai calma, pentru moment.
Spre sfarsitul anului trecut, rata creditelor neperformante a inceput sa scada pentru prima data in ultimii ani, la 14,1% in decembrie. Este fara indoiala un nivel ridicat dupa cele mai multe standarde - media UE a fost sub 5% in 2011, potrivit unui raport al Ernst & Young - iar scaderea a fost una mica.
Vlad Muscalu, economist la ING Romania, spune ca scaderea ratei este un simptom de redresare si se asteapta ca declinul sa continue. Rata de adecvare a capitalului este in medie un respectabil 14,5%, ceea ce sugereaza faptul ca bancile sunt in pozitia de a absorbi socuri suplimentare, daca nu chiar o criza in plina floare.
Astfel, bancherii sunt optimisti cu prudenta cu privire la perspective, avand unele rezerve: 2012 va fi un an lent, exista riscuri in sensul decelerarii iar abordarea bancilor va fi mai precauta decat inainte.
"Perspectiva de crestere foarte modesta este de natura sa aduca piata bancara sub presiune in 2012, atat in termeni de cerere de noi credite cat si de potential de economisire al economiei, care este deja unul dintre cele mai scazute din regiune", a declarat pentru FT Lucian Anghel, economist-sef la Banca Comerciala Romana (BCR), detinuta de Erste, cea mai mare banca din Romania. "De la debutul crizei, toti jucatorii s-au focalizat strategic pe o afacere prudenta si o baza de finantare mai diversificata, cu scopul de a creste independenta de bancile-mama", a precizat el.
Bancile sunt vulnerabile la efectele crizei zonei euro asupra economiilor din regiune. Aproximativ 55% din exporturile Romaniei merg spre zona euro, potrivit lui Anghel, iar scaderea de 35% in investitiile straine directe (ISD) de anul trecut poate fi atribuita in parte problemelor monedei unice, precum si aversiunii investitorilor fata de situatia volatila din Romania. O noua agravare in Vest va avea repercusiuni asupra bancilor din Romania.
Sursa: vezi articolul original
