Europa, tot la cura, recesiunea nu trece
Dupa Grecia, guvernul conservator spaniol a aprobat, la sfarsitul saptamanii trecute, noi masuri de austeritate: scaderea in medie cu 25%-30% a salariilor angajatilor companiilor de stat. Scopul este reducerea deficitului bugetar.
"Facem un nou pas in politica de austeritate, am aprobat un decret privind regimul retributiilor directorilor si angajatilor companiilor publice", a declarat purtatorul de cuvant al guvernului, Soraya Saenz de Santamaria. Executivul a stabilit criterii comune de salarizare si plafoanele retributiilor, care vor fi mult inferioare celor din companiile similare din sectorul privat.
Companiile publice vor fi impartite in trei categorii, in functie de marime. Astfel, in companiile cele mai mari, salariul maxim va fi de 105.000 euro pe an, pentru cele de dimensiuni medii de 80.000 de euro, iar in cele mai mici retributiile anuale nu vor putea depasi 55.000 de euro.
Executivul spaniol anuntase deja reduceri ale cheltuielilor bugetare de 8,9 miliarde de euro, majorarea impozitelor pentru a atrage venituri de 6,3 miliarde de euro, precum si un plan de combatere a evaziunii fiscale, prin care spera sa recupereze 8,2 miliarde de euro. La aceasta se adauga reforma pietei muncii, contestata de sindicate.
Recesiune si somaj
Spania a inregistrat anul trecut o crestere economica de 0,7%, dar in primul trimestru din anul acesta va reintra in recesiune, fapt ce obliga guvernul sa ia noi masuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar de la circa 8% la 4,4%. In plus, rata somajului a ajuns la 22,85%, nivelul-record pentru ultimii 17 ani. Numarul persoanelor fara un loc de munca a depasit un prag istoric de 5 milioane.
Cresterea somajului este alarmanta in randul tinerilor spanioli cu varste sub 25 de ani, rata ajungand la 51,4%. Potrivit AFP, peste un milion si jumatate de familii au toti membrii in somaj. Aceste noi taieri ar putea fi doar inceputul, deoarece Uniunea Europeana face presiuni asupra Madridului sa prezinte cat mai curand bugetul pe 2012 si sa tina cont de calendarul stabilit in materie de deficit care ar trebui sa ajunga, potrivit angajamentelor guvernului, la 4,4%.
Noi economii, dupa alegerile locale
Situatia fragila din Spania este examinata cu atentie si de pietele financiare, ca si de UE, care cer o reducere a deficitului public si reforme structurale importante pentru a evita ca tara sa fie nevoita sa recurga la ajutorul UE si FMI, precum Grecia. Mariano Rajoy a promis reforme radicale si noi masuri de austeritate, dar pana acum toate au ramas la stadiul de declaratii de intentie.
Atat opozitia, cat si analistii cred ca premierul conservator trage de timp pana dupa alegerile locale din martie si apoi va trece la aplicarea planului de austeritate, inclusiv la cresterea TVA. La sfarsitul anului trecut, in ciuda masurilor de austeritate introduse de fostul guvern socialist, deficitul a fost de 8% din PIB, si nu de 6%, cum fusese planificat.
Spaniolii, in strada
Zeci de mii de persoane au participat ieri la marsul de protest convocat de principalele sindicate spaniole fata de reforma pietei muncii, recent adoptata prin decret de lege de guvernul conservator de la Madrid. In absenta unor informatii din partea politiei, sindicatele au anuntat o mobilizare puternica, de 500.000 de manifestanti la Madrid, 400.000 de la Barcelona si 150.000 la Valencia. "Ma tem ca generatia noastra are mai putine drepturi decat cea a parintilor mei, ca noi nu vom trai la fel de bine. Simt ca Spania si Europa involueaza cu astfel de reforme", marturiseste Jordi Alsedo, un student in varsta de 23 de ani. "Bancheri, hoti, dati inapoi milioanele", strigau manifestantii la Barcelona.
Guvernul lui Mariano Rajoy a adoptat la 11 februarie o noua reforma pentru a flexibiliza piata muncii, incluzand scaderea indemnizatiilor pentru cei concediati si masuri de stimulare a angajarii tinerilor.
Portughezii se uita cu ingrijorare spre Troica
Directorului think-tank-ului Re-Define, Sony Kapoor, spune ca "situatia din Grecia ar putea atinge si alte state europene daca UE nu schimba tactica. Dar acest lucru nu este avut in vedere deocamdata, in ciuda apelurilor multor economisti, printre care si laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Paul Krugman, care continua sa afirme ca "austeritatea in vremuri de recesiune este o idee foarte proasta".
Si alte tari din zona euro se confrunta cu aceeasi problema a datoriilor precum Grecia, printre acestea numarandu-se Portugalia si Italia, dar si Franta. Datoriile publice ale acestor state sunt foarte mari, dar este adevarat ca potentialul lor economic este altul. Chiar daca multi reproseaza guvernelor succesive de la Atena modul in care au gestionat finantele tarii, tot mai multi analisti spun ca austeritatea de acum va avea efecte negative nu numai in Grecia, ci ar putea sa se propage rapid si sa ameninte direct Italia, Spania, Portugalia si chiar Franta, scrie "Libération" .
In Portugalia, unde exista consens politic, acorduri sociale, reforme, pericolul de faliment nu este definitiv indepartat si un nou plan de austeritate nu este exclus, scrie "Expresso". Exista mai ales o ingrijorare care incepe sa creasca, si anume ca Portugalia nu va fi in stare sa revina pe piete in 2013, iar Troica (UE-FMI-BCE) ar putea cere si Lisabonei ceea ce a cerut Atenei: reducerea salariului minim, scurtarea concediilor platite, concedieri in sectorul public.
Slovenia, pe vremuri elevul model si primul dintre fostele state comuniste care au trecut la euro, isi revine cu greu in urma prabusirii economice pe care a suferit-o in 2009. Principala sa institutie financiara, Nova Ljubljanska Banka (NLB), se afla in mijlocul furtunii. La cinci ani dupa aderarea la zona euro, economia slovena este in pericol. Previziunile pentru anul acesta si pentru urmatorii sunt la fel de pesimiste. Planul de reducere a deficitului a fost partial compromis de catre populatie, care a respins prin referendum proiectul de reforma a pensiilor care prevedea marirea varstei de pensionare la 65 de ani, iar reformele planuite de noul guvern risca sa fie foarte dificil de trecut .
105.000 euro pe an va fi cel mai mare salariu in domeniul public in Spania.
Grecii, din nou la proteste
La o saptamana de la protestele ce au devastat Atena, si cu o zi inainte de intalnirea cruciala a ministrilor de Finante din zona euro care trebuie sa decida daca acorda al doilea pachet financiar in valoare de 130 de miliarde de euro pentru a salva Grecia de la faliment, mii de greci au iesit din nou in strada. Ei au manifestat si de data aceasta impotriva masurilor de austeritate adoptate de Guvernul si Parlamentul elen.
"Consensul national este un subterfugiu, saracia si foamea nu au nationalitate", se putea citi pe o pancarta, cu subtitlul in engleza: "All of us we are Greeks, Merkel and Sarkozy are freaks" ("Noi toti suntem greci, Merkel si Sarkozy sunt ciudati". Pe de alta parte, ministrul german de Finante, Wolfgang Schäuble, care s-a declarat sceptic asupra deciziei de maine a Eurogrupului, si-a exprimat compasiunea pentru poporul grec in legatura cu masurile dure care i-au fost impuse. Schäuble a subliniat ca poate intelege furia si indignarea grecilor fata de reducerea salariului minim, dar a tinut sa sublinieze ca acesta va fi pe viitor "aproape la acelasi nivel cu cel din Spania".
"Pe de alta parte, ce ar trebui sa mai spuna oamenii din tarile din Europa de Est sau din tarile baltice, unde salariul minim este cu mult mai mic, dar care vor contribui, de asemenea, la salvarea Greciei?", s-a intrebat oficialul german.
» vezi articolul original
sursa: 
