Emil Boc, pus la zid de Curtea Constitutionala. Ce se schimba in calendarul alegerilor din 2012
Este cert insa ca actuala coalitie la putere a suferit inca o lovitura puternica. Ramane de vazut daca ea va fi sau nu fatala Cabinetului Boc. Ma bucura faptul ca Curtea Constitutionala a dat dovada de independenta si de respectare a Constitutiei, infirmand zvonurile ca lucreaza sub o presiune politica. Gyorgy Frunda senator UDMR
Incertitudinea privind data si modul in care vom avea alegeri deriva din faptul ca doar unele articole din legea asumata de Guvernul Boc au fost declarate de Curtea Constitutionala ca fiind neconforme cu Legea fundamentala. Daca ar fi fost declarata legea in intregime, subiectul comasarii alegerilor ar fi fost inchis definitiv, iar localele s-ar fi desfasurat, automat, la inceputul lunii iunie. In situatia de fata, insa, nu se stie daca au picat testul constitutionalitatii prevederile referitoare la comasarea in sine, cele prin care ar fi fost prelungite mandatele alesilor locali sau, in fine, daca judecatorii au obiectii asupra modului de adoptare a legii sau asupra modificarii legislatiei electorale cu mai putin de 12 luni inainte de data alegerilor.
Oricum ar fi, dupa ce va fi publicata motivarea CCR, proiectul de lege se intoarce in Parlament, pentru ca articolele neconstitutionale sa fie eliminate sau modificate corespunzator.
Posibile implicatii
Daca judecatorii CCR au decis ca ideea in sine a comasarii nu este constitutionala, atunci pica si varianta vehiculata de unii reprezentanti ai USL, potrivit careia opozitia poate accepta comasarea doar daca este vorba de alegeri parlamentare anticipate.
Daca, in schimb, este considerata neconstitutionala modalitate de adoptare a legii (adica, asumarea raspunderii), nu este exclus ca puterea sa caute alte variante pentru a ajunge la acelasi rezultat, chiar si cu riscul atragerii oprobriului romanilor.
In sesizarea depusa, parlamentarii USL au invocat incalcarea art. 1 din Constitutie, privind separarea puterilor in stat, a art. 11, legat de respectarea tratatelor internationale, dar si a prevederilor referitoare la prelungirea mandatelor primarilor, consilierilor locali si judeteni si ale presedintilor de consilii judetene. Opozitia a sustinut si ca actul ar fi "viciat de neconstitutionalitate in ansamblu" deoarece ar fi fost adoptat "cu incalcarea normelor constitutionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea raspunderii de catre Guvern". De asemenea, USL a invocat modificarea legislatiei electorale cu cinci luni si jumatate inaintea alegerilor locale si cu 11 luni inaintea parlamentarelor.
Cabinetul Boc si-a asumat raspunderea in 15 decembrie 2011, iar motiunea de cenzura a opozitiei a fost respinsa, prin neintrunirea numarului minim de voturi necesar. Printre argumentele invocate de Guvern in sprijinul ideii de comasare a alegerilor s-a numarat si acela al economisirii a circa 20 de milioane de euro, argument pentru care judecatorii CCR au cerut, saptamana trecuta, lamuriri suplimentare de la Palatul Victoria.
Care este procedura parlamentara
Proiectul de lege si decizia CCR sunt directionate, de Birourile Permanente ale celor doua Camere, catre comisiile juridice, in vederea intocmirii unui raport. Raportul se prezinta, apoi, in sedinta comuna, iar daca propunerile de modificare sunt votate de majoritatea senatorilor si deputatilor, se considera adoptata forma modificata a legii si aceasta pleaca spre Palatul Cotroceni, spre promulgare.
Asa s-a intamplat cu o alta lege asumata de Guvernul Boc si declarata apoi partial neconstitutionala: legea prin care au fost taiate, in 2010, salariile bugetarilor. Atunci, intre momentul intoarcerii legii in Parlament si momentul promulgarii s-ar scurs doar trei zile.
Prin urmare, parlamentarii puterii, majoritari, ar avea, teoretic, posibilitatea sa urgenteze modificarea si adoptarea legii, odata publicata motivarea Curtii.
Sursa: vezi articolul original
