Economie si imaginar
Sau, ca sa spunem altfel, nu e o matematica simpla si cu atat mai putin simplista. In ciuda aparentelor, marii matematicieni erau detinatorii unei bune doze de creativitate si visare, fara de care ar fi ramas simpli profesori de matematica si ar fi predat ce au descoperit altii. Indrazneala visarii este indispensabila marilor spirite, ca si marilor investitori. Criza globala se datoreaza insa faptului ca unii, la varf, au visat prea mult si s-au distantat atat de tare de economia productiva incat au suspendat finantele lumii in imaginar pur. Iar atunci cand practica economica se desparte cu totul de realitate si atinge cerurile, prabusirea este pe masura. Nu poti visa sa-ti inmultesti profiturile la nesfarsit fara sa faci nimic si plimband datoriile, speculand si jucandu-te cu cuvintele si cu dobanzile. Acum ne-am prabusit toti din inalturile unde toata lumea isi cumpara tot ce voia pe credit si unde preturile cresteau ad infinitum, ca si cum o casa ar fi putut valora de o mie de ori valoarea ei reala doar pentru ca toti visau sa cumpere si sa vanda, ca sa ne amintim de bula imobiliara. Dupa prabusire, lingerea ranilor si lipsa de indrazneala de a mai visa catusi de putin devin o reactie psihologica normala. De aici lipsa de imaginatie si de solutii a liderilor europeni de a rezolva criza euro. Din pacate, in felul acesta ne blocam revenirea. Pentru ca daca exagerarea imaginarului economic duce la prabusirea in criza, lipsa totala a imaginarului si creativitatii economice ne va tine captivi in recesiune pentru totdeauna. Suntem, la nivel global, dar mai ales european, ca o felina care a vrut sa atace elefantul, s-a ranit, pentru ca nu era o prada realista, iar acum nu mai are curajul sa prinda nici macar soricei! Numai ca in felul acesta vom muri de foame!
Creativitatea si indrazneala de a construi, de a asambla mari proiecte trebuie sa revina la nivelul Europei ca sa iesim din starea de prostratie care ne-a cuprins dupa criza. A renunta la imaginarul economic este cea mai proasta solutie. O economie care nu viseaza este moarta si va deveni prizoniera economiilor care au acest curaj, cum sunt cele emergente, care vor face de rusine Europa cat de curand. Problema este ca, asa cum spunea Brancusi, trebuie sa visezi ca un zeu, sa comanzi ca un rege, dar si sa muncesti ca un sclav ca sa-ti duci la indeplinire visele. Problema noastra, a europenilor, este ca ne plac doar visarea si comanda, numai ca fara efortul de a munci si a concretiza, chiar si visarea superba a modernitatii se prabuseste in ruina.
» vezi articolul original
sursa: 
