Dosarul de urmarire al lui I.D. Sirbu, devenit literatura
Printre disidentii autentici se numara I.D. Sirbu, care marturisea ca a ramas in Romania "ca sa moara cu sistemul de gat".
De curand a aparut la editura Curtea Veche volumul "Zidul de sticla. Ion D. Sirbu in arhivele Securitatii ", scris de cercetatoarea Clara Mares, carte ce prezinta impresionantul dosar de urmarire al lui I.D. Sirbu, un fel de "roman" al vietii sale scris de organele securitatii statului. Lucrarea prezinta cei nu mai putin de 32 de ani in care filosoful, publicistul si scriitorul I.D. Sirbu a fost controlat pas cu pas de ochiul "vigilent" al principalului organ de represiune din Romania comunista.Fost comunist ilegalist, soldat in cel de-al doilea razboi mondial, cand, cazut prizoner, a reusit sa fuga traversand 2.000 de kilometri de Uniune Sovietica pe jos, I.D. Sirbu, ucenic al lui Lucian Blaga, a ajuns si datorita originii "sanatoase" (era fiu de miner din Petrila, miner ce-i spusese cu mult umor in adolescenta: "Te las sa te faci profesor, dar, daca aud ca te-ai facut intelectual, iti rup gatul!") cel mai tanar asistent universitar. Paradoxal, dupa 7 ani de puscarie, a revenit in Petrila natala, unde a devenit, de data aceasta, cel mai varstnic miner.
Dupa cum se arata in volumul "Zidul de sticla. Ion D. Sirbu in arhivele Securitatii": "De la varsta de 38 de ani, in 1957, pana la cea de 70 de ani, in 1989, cand a murit, Securitatea l-a urmarit neincetat pe Ion D. Sirbu. Timp de 32 de ani, "atletul mizeriei" care a fost Sirbu, dupa definitia lui Lucian Blaga, a parcurs culoarele anchetelor, puscariilor, supravegherii, suspiciunii, ostilitatii fatise, presiunilor, interdictiilor, marginalizarii".
El a fost arestat pe 17 septembrie 1957, in aceeasi zi in care 32 de ani mai tarziu avea sa moara, pentru vina de a nu dori sa devina turnator. Bunul lui prieten Stefan Augustin Doinas fusese arestat pentru purtarea unei discutii "subversive". Doinas marturisise organelor de ancheta ca de fata la acea discutie fusese si I.D. Sirbu. Acesta fiind chemat ca martor la proces, in loc sa-si incrimineze prietenul, cum si-ar fi dorit "tovarasii", i-a luat apararea lui Doinas. In urma refuzului de a colabora cu organele, a fost condamnat la un an de puscarie pentru "omisiune de denunt".
Capitanul de Securitate Tudor Vornicu
I.D. Sirbu povestea cu amara ironie despre insistenta cu care era "curtat" de Securitate: "Fusesem supus - la ordinul delicat al tov. Draghici - sa fiu recrutat, cu orice pret, colaborator al Securitatii. A inceput astfel un lung razboi cu Fiinta mea: intr-o mana mi se arata libertatea, avansarea, viitorul luminos ce ma asteapta daca accept sa fiu "un adevarat fiu al clasei muncitoare", adica un discret si informat intelectual de tip nou. ()
Tov. Capitan Enoiu - seful anchetei, Sectia Scriitori si Intelectuali Dificili, obosit si infuriat de refuzurile si incapatanarea mea, intr-o zi (noiembrie sau decembrie 1958) m-a chemat la el si mi-a spus asa: "Uite, noi nu am reusit sa te lamurim. Te trimitem la un tovaras care e foarte cult si foarte informat. El iti va explica situatia". Am fost astfel condus (cu ochelarii negri pe nas) intr-o incapere mai mare. Acolo l-am intalnit pe cel care cred ca era capitanul Tudor Vornicu. Foarte calm, masurat, dozandu-si hipnotic vorbele si privirea, mi-a explicat ca, daca nu renunt la incapatanarea mea, organele vor fi nevoite sa-mi "rupa sira spinarii". Iar daca refuz, absolut tot ce am scris va fi dat la topit. Tot ce a spus el s-a indeplinit intocmai.() Pe Tudor Vornicu l-am reintalnit in holul Televiziunii, prin 1983 (ultima mea vizita la Sectia de teatru a TV). El m-a recunoscut: "Esti Sirbu?", mi-a zis. Am facut semn ca da. "Cum - s-a mirat el - traiesti?" Si facandu-si cruce s-a indreptat spre ascensor.
Fara a i se mai face un proces, cu doar cateva zile inainte de a fi eliberat, la simpla "indicatie pretioasa" a generalului Nicolski este condamnat din nou, mai intai la 2 ani si apoi la 7 ani de puscarie, sub acuzatia de "uneltire impotriva regimului". "Uneltirea" consta intr-o piesa de teatru intitulata "Sovrom Carbune", o satira la adresa modului in care poporul "eliberator" sovetic jefuia zacamintele carbonifere ale Romaniei. Faptul ca refuza sa il denunte pe Lucian Blaga ii inaspreste conditiile de detentie. Trece prin mai multe "universitati", cum erau numite in epoca puscariile comuniste: Jilava, Gherla si la coloniile de munca fortata din Balta Brailei si Delta Dunarii: Grindu, Salcia, Periprava In colonia muncitoreasca de la Salcia a avut colegi de elita ca Alexandru Paleologu, Alexandru Zub sau Serggiu Al.George. In februarie 1963, a fost gratiat conform decretului nr. 5 al Consiliului de Stat. La iesirea din puscarie a fost, pe rand, vagonetar la mina din Petrila, masinist la Teatrul din Petrosani si secretar literar la Teatrul din Craiova, oras unde s-a aflat in domiciliu fortat pana la moarte.
Sursa: vezi articolul original
