De ce nu crede Boagiu in comparatia cu Finlanda
Responsabilii cu deszapezirea care nu si-au indeplinit atributiile, din Ministerul Transporturilor si companiile din subordinea institutiei, vor fi sanctionati, a declarat ieri ministrul de resort, Anca Boagiu. Declaratiile au fost facute dupa avertizarea de cod portocaliu, potrivit careia in o buna parte a tarii se vor intoarce viscolul si ninsorile. De altefel ieri dimineata ministerul Transporturilor a decis inchiderea a doua tronsoane din autostrada A2, dupa care, cateva ore mai tarziu, a decis redeschiderea lor. La orele dupa-amiezii fusesera inchise aproximativ 14 drumuri nationale.
Deszapezirea e ieftina in Romania
Ministrul Transporturilor a tinut sa respinga informatiile aparute recent in presa potrivit carora Romania plateste deszapezirea mai scump decat alte tari. Romania Libera a explicat acest fapt straniu intr-una din editiile sale din decembrie 2011. Anca Boagiu nu este insa de acord cu astfel de comparatii. Ea a afirmat ca pentru intretinerea drumurilor pe timp de vara si iarna a fost incheiat un acord-cadru in valoare de un miliard de euro, din care au fost cheltuiti 265 milioane euro in perioada 2008-2011, iar pentru acest an suma alocata a fost de 19,5 milioane euro. "Este vorba de un contract care se innoieste an de an si care a fost incheiat in 2008, la sfarsitul mandatului lui Orban (Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor, n.r.)", a spus oficialul. Boagiu a precizat ca actiunile de deszapezire din Romania nu pot fi comparate cu cele din tarile nordice, intrucat acestea au adoptat alte solutii pentru circulatia pe timp de iarna.
"Mai nou, toata lumea se pricepe la politica, fotbal si drumuri si am auzit comparatii cu tari precum Finlanda. Ei, spre deosebire de noi, au ales sa circule pe drumuri acoperite cu zapada, insa cu cauciucuri foarte speciale (anvelope cu tinte - n.r.). Nici cantitatea de sare nu este aceeasi, intrucat ei nu deszapezesc drumul la negru (pana la stratul de asfalt, n.r.)", a mai spus ministrul.
Ea a mai adaugat ca si conditiile meteo sunt diferite in Romania, facand probabil referire la frecventa ridicata a viscolelor.
Potrivit consultantilor de la roadex.org, program finantat de UE, destinat ameliorarii conditiilor de circulatie in tarile nordice, costul mediu de intretinere a unui drum pe timp de iarna este cuprins intre 1.041 euro/kilometru in regiunea Lapland Finlanda si 4.104 euro in Troms, Norvegia. Alte costuri sunt 1.406 euro in Norr Suedia si 1.177 euro pe kilometru in Islanda. Potrivit unui raspuns oficial inaintat de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) ziarului nostru in decembrie in Romaania costurile sunt de 4.290 euro, fara TVA pe Autostrada, Bucuresti-Pitesti si de 3.022 euro fara TVA pe Autostrada A2. Lucrarile de deszapezire sunt facute pe prima autostrada de firma Pa&Co detinuta de Costel Casuneanu, in timp ce lucrarile de pe A2 sunt realizate de firmele Romstrade si Straco, detinute in ordine de Nelu Iordache si de fratii Alexandru si Traian Horpos.
De ce este mai scump in Romania?
Una dintre explicatii este tipul contractelor de deszapezire incheiate de Compania Nationala de Autostrazi (CNADNR) cu constructorii romani. Pentru acestia, afacerea e buna: decat sa stea degeaba iarna cu buldoexcavatoarele, trailerele sau macaralele, mai bine le pun la dispozitia CNADNR, care le plateste serviciile chiar si atunci cand utilajele nu se misca de pe loc.
Potrivit contractelor, CNADNR trebuie sa achite atat orele de activitate de pe sosea, cat si un tarif de stationare in parcurile sectiilor de drumuri nationale a utilajelor puse de constructori la dispozitia companiei. Spre exemplu, oferta depusa in 2008 de doua importante firme asociate pentru deszapezirea autostrazii Bucuresti-Pitesti si a centurii Pitesti, in vigoare si in prezent, prevedea un tarif orar de stationare pe utilaj cuprins intre 10 lei si 40 de lei, iar pentru interventie, tariful varia in functie de utilaj, intre 13 lei si 60 de lei. In total, au fost prevazute 44 de utilaje. Oferta finala a rezultat la 250.000 euro pe luna, adica 2.500 de euro pe kilometru. Aproape jumatate din aceste costuri, 123.000 de euro, reprezinta tarifele de stationare. Daca ar fi sa plateasca preturile din oferta timp de trei luni, CNADNR ar plati anual 7.500 de euro pe fiecare kilometru de autostrada. In practica, din lipsa de bani, CNADNR da dispozitie constructorilor sa iasa la deszapezit mai rar decat se prevede in ofertele lor, iar, de regula, iernile sunt mai blande decat in propunerile financiare ale constructorilor.
Sursa: vezi articolul original


































