De ce au refuzat politicienii romani sa vorbeasca despre activitatea de lobby
Multi dintre politicieni au refuzat sa participe la chestionarul online, desi au fost asigurati ca raspunsurile vor fi confidentiale si ca vor fi prezentate agregat. Atat senatori cat si deputati au invocat printre motivele refuzurilor lor "sensibilitatea subiectului", "aceasta profesie nu exista inca in Romania", "activitatea de lobby nu exista deoarece nu este reglementata" sau "exprimarea unei pareri in acest domeniu este nepotrivita, atata timp cat el nu exista".
Parlamentarii privesc activitatea de lobby ca pe un subiect tabu, din teama ca electoratul nu va vedea cu ochi buni deschiderea lor pentru discutii cu reprezentantii ONG-urilor sau companiilor. In viziunea politicienilor, transparenta intereselor surclaseaza expertiza in domeniu sau buna pregatire a lobbyistilor.
Activitatea de lobby nu este deloc noua in Romania de aceea realizarea acestui studiu rerprezinta o premiera, intrucat sintetizeaza opiniile managerilor marilor corporatii, ale specialistilor in comunicare, ale reprezentanti ai fundatiilor corporatiste, ONG-urilor, precum si din intregul spectru de reprezentanti activi ai clasei politice.
Conform studiului, mai multe categorii de actori sunt implicati in activitatea de lobby, iar ONG-urile ocupa primul loc cu 38%, urmate de companiile multinationale (29%), doar 4% fiind companii specializate care desfasoara activitate de lobby pentru si in numele unor terti.
Cele mai multe organizatii nonguvernamentale implicate in activitati de lobby sunt cele active in domeniul serviciilor sociale (27,7%), educatie (19,1%), libertati fundamentale si sanatate (ambele cu 14,9%), alaturi de ecologie (12,8%). In cadrul companiilor cele mai multe sunt casele de avocatura sau consultanta juridica (12%), urmate de actorii sistemului financiar-bancar la egalitate cu agentiile care ofera servicii de lobby/ public affairs (10,7%) si companiile din domeniul energetic sau al produselor farmaceutice (8%).
In ceea ce priveste reglementarea activitatii de lobby , 82% dintre companii, 100% dintre politicieni si 100% dintre ONG-uri o considera ca fiind necesara. Opinia majoritara a populatiei este de asemenea una favorabila reglementarii acestei activitati.
Studiul are la baza raspunsurile primite de la 865 de respondenti, reprezentativi pentru cele trei dimensiuni explorate. 1,2% dintre respondentii dimensinunii "vox populi"(populatia asupra careia se rasfrange direct sau indirect activitatea de lobby) au asociat termenul de lobby cu "trafic de influenta", 95% gaseste activitatea de lobby benefica societatii, iar 88,3% considera aceasta activitate legala, ceea ce indica o discrepanta intre opinia publica si opinia unor politicieni sau mass-media in general.
Se pare ca romanii echivaleaza lobby cu "a promova"(9,7%), "a influenta o decizie/ o persoana/ activitate"(6,0%), "a face o favoare pentru un castig"(3,8%), "a sustine o cauza/ idée"(3,6%).
Studiul incearca sa puna in oglinda opiniile lobbyistilor, ale politicienilor si ale opiniei publice. Au incercat sa gaseasca raspuns la intrebari precum: De ce activitatea de lobby ramane pentru cei mai multi politicieni un subiect tabu? Face populatia generala distinctie intre lobby si traffic de influenta? Au sustinere in realitate afirmatiile din spatiul public cu privire la activitatile de lobby? Care sunt cele mai eficiente instrumente ale activitatii de lobby? Ce alti actori sunt implicati in afara firmelor care desfasoara lobby pentru terti?.
"GfK Romania se bucura sa contribuie la aparitia primului studiu despre practicile de lobby din Romania. Cred ca cercetarea de fata va deveni in scurt timp ghidul de referinta al lobbyistilor si al celor care vor dori sa inteleaga rolul activitatilor de lobby intr-o societate democratica. Nu in ultimul rand, studiul va transforma modul in care romanii se raporteaza la conceptul de lobby", a adaugat Andi Dumitrescu, Director General GfK Romania.
Sursa: vezi articolul original
