Davos: Ce conditii pune Marea Britanie pentru a ajuta UE
Cu toate ca Marea Britanie a declarat la sfarsitul anului trecut ca va contribui la un nou vcehicul de finantare in cadrul FMI, care sa sprijine statele comunitare cu probleme, tara nu va face acest lucru fara cateva garantii clare si numai daca ii sunt respectate conditiile, a declarat astazi George Osborne, ministrul de Finante al Marii Britanii, prezent la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Marea Britanie nu-si va majora contributia catre FMI fara o garantie ca noul vehicul de finantare nu se va adresa exclusiv statelor cu probleme din zona euro. Totodata, banii trebuie sa fie controlati "pe deplin" de FMI, fara orice alta interventie. Marea Britanie nu va participa nici daca nu o fac alte state membre G20 (cele mai dezvoltate 20 de state din lume). Ultima conditie este ca orice resurse noi de finantare sa nu fie folosite ca susbstitut pentru sprijinirea monedei unice europene.
"Lumea are nevoie sa vada culoarea banilor inainte de a contribui mai mult", a declarat acesta.
Osborne s-a aratat insa mai ingaduitor fata de noul plan de salvare a zonei euro, care presupune functionarea in paralel a doua fonduri de urgenta, cel provizoriu (Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara - EFSF, cu o capacitate de 440 de miliarde de euro) si cel permanent (Mecanismul European pentru Stabilitate - ESM, cu o capacitate de 500 de miliarde de euro).
Daca zona euro va derula acest plan, ceea ce pare tot mai probabil, "asta ar putea foarte bine fi calea corecta si, odata ce vedem asta, vom vedea discuta si vom vedea daca FMI are nevoie de mai multe resurse", a spus Osborne.
Cum va functiona super-fondul de urgenta de 1.000 de miliarde de euro pregatit la Bruxelles
Tarile din afara zonei euro vor pact, dar fara bani la FMI
In dimineata zilei de 9 decembrie, 23 dintre cele 27 de state membre ale
Uniunii Europene se angajau sa ia parte la un nou pact fiscal pentru
combaterea crizei. Intre timp, numarul liderilor care intentioneaza sa
adere la acest acord interguvernamental a crecut. Unul dintre pilonii
principali ai strategiei anticriza elaborata atunci este infiintarea
unui fond de urgenta special in cadrul Fondului Monetar International
(FMI), in valoare de 200 de miliarde de euro. Potrivit planului initial,
statele din uniunea monetara urmau sa puna la bataie 150 de miliarde
de euro, iar cele din afara acesteia - 50 de miliarde de euro.
Marea Britanie a refuzat din start
Insa
cateva dintre tarile care au anuntat ca vor sa faca parte din noua
intelegere s-au razgandit in ceea ce priveste cedarea unor sume ridicate
pentru acest mecanism.
Ministrii de Finante din zona euro au
confirmat luni ca vor contribui cu 150 de miliarde de euro pentru
infiintarea fondului de urgenta. Statele care nu fac parte din zona euro
se arata din ce in ce mai reticente in a bloca parti importante din
rezervele valutare ale bancilor centrale pentru a contribui la acest
fond.
Marea Britanie a fost prima care a refuzat sa contribuie.
Liderii europeni au cerut statului sa participe la infiintarea
mecanismului, chiar daca premierul David Cameron a refuzat sa adere la
noul pact fiscal, el fiind de altfel singurul lider european care si-a
exprimat dreptul de veto la Summitul de la Bruxelles pentru a impiedica
modificarea tratatelor europene. Oficialii au cerut Marii Britanii o
contributie de 25 de miliarde de lire sterline (29,7 miliarde de euro),
insa statul a refuzat.
» vezi articolul original
sursa: 
