Cum sta Romania la capitolul alimentare cu curent electric: retele vechi si studii de fezabilitate Stiri.rol.ro

În ultimele trei săptămâni zeci de sate, în principal din sud-estul ţării, dar şi oraşe, printre care şi Capitala, au fost afectate sever de întreruperile cu energie. Cea mai frecventă explicaţie a companiilor de distribuţie a energiei a fost vremea neprielnică, respectiv căderile substanţiale de zăpadă, viscolul şi gerul, din cauza căruia a crescut foarte mult consumul de electricitate, scrie MEDIAFAX.

În perioada de iarnă consumul de electricitate creşte, pe de o parte pentru că mulţi consumatori folosesc dispozitive electrice de încălzire, cât şi ca urmare a folosirii unei cantităţi mai mari de energie pentru iluminat.

Reprezentanţi ai operatorului sistemului naţional de transport al energiei, Transelectrica, afirmă că între anii 2001-2008 consumul de energie a crescut constant în România, cu o scădere în 2009, ca efect al crizei economice mondiale. La nivelul anului 2011, consumul de energie era apropiat de cel din 2008.

Între 2001 şi 2011 consumul de energie a avansat cu 14,3%, potrivit datelor Transelectrica.

Surse din piaţa de energie spun însă că reţelele electrice nu ar fi afectate atât de grav de constiţiile meteorologice dacă ar fi fost modernizate şi adaptate cererii actuale de electricitate.

"Reţeaua electrică, mai ales cea de distribuţie, este învechită şi are mare nevoie de investiţii. Reţeaua de transport, operată de Transelectrica, stă mai bine. Cu toate acestea, nu există riscul căderii sistemului naţional de transport", au afirmat sursele.

În Bucureşti, siguranţa alimentării cu energie ar creşte prin construcţia unei linii de transport, proiect despre care se vorbeşte de peste trei ani, care ar închide inelul de distribuţie. Închiderea inelului de distribuţie ar asigura aprovizionarea Bucureştiului chiar dacă în zonele învecinate reţelele ar ceda. Potrivit unor surse, proiectul este în faza studiului de fezabilitate.

În acelaşi timp, extinderea liniilor electrice nu a ţinut pasul cu dezvoltarea sectorului rezidenţial. Astfel, în unele zone distribuitorii de energie nu au construit la timp noi reţele, iar în aceste condiţii liniile existente sunt suprasolicitate.

Starea precară a reţelelor de distribuţie este recunoscută inclusiv de autorităţi. Astfel, în strategia energetică a României, elaborată de Ministerului Economiei, se menţionează că aproximativ 65% din reţelele electrice de distribuţie a electrictăţii energie au un grad avansat de uzură fizică, iar 30% din instalaţiile aferente sunt echipate cu tehnologie veche de aproape 50 de ani.

Aproape 70% din activitatea de distribuţie a energiei la nivel naţionale este controlată de companii străine. Cinci din cele opt companii de distribuţie a energiei au fost privatizate în perioada 2005-2008, fiind cumpărate de CEZ (Cehia), E.ON (Germania) şi Enel (Italia).

Potrivit companiei Enel România, reţeaua de distribuţie a energiei electrice din Bucureşti are o vechime "considerabilă", cea mai mare parte a infrastructurii fiind construită cu tehnologia anilor '60-'70.

Reprezentanţii Enel România spun că în liniile electrice din Bucureşti nu s-a investit înainte de privatizare şi că în prezent reţeaua "nu face faţă cerinţelor actuale de consum".

Enel Muntenia Sud alimentează Capitala şi judeţele Ilfov şi Giurgiu, după ce a preluat reţeaua de distribuţie în 2008.

Cele mai vulnerabile reţele electrice de distribuţie, din punctul de vedere al vechimii, se află în zonele Bucureştii Noi, Chitila, Piaţa Gorjului, Roşia Montană (cartierul Militari), stăzile Sibiu şi Braşov (cartierul Drumul Taberei), Principatele Unite, 11 Iunie, Muzelor, Rond Coşbuc, Şoseaua Alexandriei, Teiuş, Pucheni, Calea Rahovei, Şoseaua Bucureşti-Măgurele cu zonele adiacente, străzile Vulturilor, Romulus şi Traian din cartierul Pantelimon, potrivit datelor comunicate de companie.

Enel a finalizat în luna noiembrie a anului trecut construcţia unui centru de comandă, în care a investit 90 milioane de euro pentru a controla online staţiile şi componentele reţelei de înaltă şi medie tensiune, dar şi pentru a creşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei.

Grupul italian anunţa în martie 2011 că va investi într-o perioadă de cinci ani aproximativ 800 milioane de euro în cele trei zone în care operează în România, respectiv Dobrogea, Banat şi Muntenia, pentru a creşte calitatea serviciilor şi a securităţii reţelelor. Enel Banat furnizază energie în judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin, iar Enel Dobrogea în judeţele Constanţa, Calăraşi, Tulcea şi Ialomiţa.

De asemenea, Enel arăta anul trecut că a modernizat complet 14 staţii electrice dintre cele 40 de unităţi aferente zonei Muntenia Sud, alte 19 staţii erau aproape finalizate, iar 900 de transformatoare din Capitală urmează să fie înlocuite cu altele care permit o reducere "considerabilă" a pierderilor de energie electrică.

O altă cauză importantă a penelor de curent este furtul de energie. Enel arată că furturile de electricitate din reţele produc daune considerabile atât din cauza consumului necontrolat şi neautorizat, dar mai ales din cauza distrugerii elementelor de reţea, precum cabluri sau transformatoare.

Compania precizează că în 2010 a derulat în Dobrogea, Banat şi Muntenia 100.000 de verificări pentru depistarea hoţilor de energie, operaţiune în urma căreia a constatat 12.000 de cazuri de fraudă.

Grupul german E.ON este prezent pe piaţa furnizării energiei din România din 2005. E.ON Moldova Distribuţie acoperă judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. Potrivit declaraţiilor anterioare ale oficialilor E.ON România, compania a investit peste 600 de milioane de lei (140 milioabe de euro) în perioada 2005-2010 în reţeaua de distribuţie, în special pentru modernizarea staţiilor de transformare care alimentează cu energie electrică zone mari de consum.

CEZ România aocoperă judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Oltenia, Mehedinţi, Teleorman şi Vâlcea.

Directorul general al CEZ România, Jan Veskrna, afirma anul trecut că grupul ceh are în plan investiţii de 280-290 milioane lei (65 milioane de euro) anual pe partea de distribuţie a energiei în România.