Cum prosteste tehnologia moderna
Accesul permanent la tehnologia mobila si la internet influenteaza modul de functionare a creierului, sustin cercetatorii americani si britanici. Efectele, din pacate adesea negative, sunt cel mai vizibile in cazul elevilor si studentilor aflati astazi pe bancile scolii care, nascuti in era digitala, sunt in mare parte dependenti de gadgeturi si mediul online.
Mai exact, obisnuiti sa gandeasca internetul si calculatorul pentru ei, deprinsi sa primeasca informatia de-a gata, "elevii digitali" au devenit incapabili sa opereze calcule simple sau sa memoreze si sa analizeze date, arata studii recente realizate de specialisti de la grupul de lobby in educatie RSA, din Marea Britanie, si de profesorii de la Universitatea din Carolina de Nord, SUA.
"Cand are de rezolvat o operatie de aritmetica elementara, scolarul de azi intinde instinctiv mana dupa telefonul mobil pentru a accesa aplicatia calculator , in loc sa se gandeasca la problema", se arata in raportul "Rezolvand problema matematicii", publicat de RSA si inaintat guvernului britanic.
Matematica, eliminata din universitati
Problema dependentei de tehnologie si modul in care ea afecteaza sistemul de invatamant a fost evidenta atunci cand mai multe universitati din Marea Britanie au decis sa elimine cursurile de matematica din programa pentru ca studentii s-au dovedit depasiti de dificultatea materiei. Mai grav, a avertizat RSA, este ca nici profesorii n-au confirmat ca ar fi capabili sa rezolve probleme complexe, iar solutia la indemana a fost pur si simplu renuntarea la disciplina respectiva, dar si la materiile care necesita cunostinte matematice, ca de pilda economia, stiintele sociale sau psihologia.
Din nefericire, situatia este la fel in majoritatea statelor europene, releva o cercetare efectuata in 11 state din UE, citata de presa britanica. Astfel, potrivit studiului realizat pe 7.000 de subiecti, aproape jumatate dintre adultii tineri, de pana in 30 de ani, au abilitati de calcul situate la nivelul unui copil de 11 ani. De asemenea, 15,9% din europenii care au terminat cel putin scoala primara intampina greutati majore in descifrarea facturilor la utilitati sau a etichetelor de pe produsele alimentare.
Cu mana "lipita" de mobil
Nici Romania nu a scapat de consecintele neplacute ale dependentei de tehnologie. Mariana Rachieru (53 de ani), profesoara de matematica la o scoala generala din Bucuresti, spune ca cea mai dificila sarcina a sa a devenit aceea de a-i convinge pe elevii din clasele V-VIII sa renunte la telefonul mobil in timpul orelor.
"Daca ar putea, ar iesi cu telefoanele si la tabla. Cand le dau extemporal, butoneaza calculatorul pe sub banca in loc sa-si puna capetele la contributie. Le-am atras atentia si parintilor, si nu o singura data, sa nu-i mai lase pe copii cu tot felul de gadgeturi la scoala, insa demersul meu s-a dovedit inutil", povesteste Mariana Rachieru.
De partea cealalta este Cosmin Rotaru, elev in clasa a VIII-a la aceeasi scoala, care sustine ca, dimpotriva, tehnologia il ajuta sa fie un scolar mai bun. "Cu telefonul la indemana nu mai pierd timpul cu socoteli simple, asa ca pot rezolva o problema de matematica mai repede. La limba romana e la fel: in loc sa pierd cateva zile citind o carte, mai bine caut pe internet un rezumat de doua pagini si, in cateva minute, stiu despre ce e vorba", spune Cosmin.
Efort putin, minte putina
Specialistii, insa, il contrazic pe elevul de gimnaziu. "Ajutorul tehnologiei scade obisnuinta cu efortul intelectual, solicitarile cognitive fiind reduse. Elevul nu mai este deprins sa memoreze multe informatii pentru pentru ca ele sunt mereu la indemana. Astfel, este evitat studiul diverselor materiale, pentru ca subiectele sunt deja sintetizate pe internet. Efortul asocierilor si intelegerea de ansamblu nu este solicitata de individ pentru ca este deja extrasa si concluzionata, singurul efort fiind acela de a cauta informatia gata preparata ", este de parere psihologul Keren Rosner, din Bucuresti.
Specialistul explica si de ce este matematica atat de importanta pentru dezvoltarea mintala a elevului. "Prin calcule matematice copilul exerseaza niste scheme de corelatie care sporesc capacitatea de memorare si de aplicare a informatiilor memorate. Cu cat inainteaza in varsta, copiii incep sa invete prin testarea ipotezelor si chiar limbajul este deprins prin acest mod. Asadar, si limbajul copilului va avea de suferit in urma acestei renuntari la analiza, calcul, fortarea memoriei, exercitiu intelectual. Nu ma refer doar la cuvinte, ci la folosirea limbajului in crearea si exprimarea gandurilor, ideilor, emotiilor", puncteaza psihologul Keren Rosner.
Fara calculator in scoli
Ministrul Educatiei din Marea Britanie, Nick Gibb, vrea sa le interzica elevilor din clasele primare folosirea calculatorului la scoala. Decizia vine in urma rezultatelor unui sondaj realizat la nivel international care a aratat ca britanicii sunt mult in urma altor natiuni la capitolul abilitati de calcul.
Sa invatam cu RICAR
Cea mai eficienta tehnica de memorare a unui material scris s-a dovedit a fi metoda RICAR (Rasfoieste, Intreaba, Citeste textul, Aminteste-ti ideile principale, Recapituleaza in gand), sustine psihologul Keren Rosner. "Daca elevul nu practica aceasta tehnica, el risca sa uite repede informatiile acumulate la un moment dat. In plus, daca nu exista un fond de cunostinte conditionate de o organizare riguroasa, vor aparea esecuri de reactualizare a memoriei, situatii in care solutiile la problemele de zi cu zi vor fi din ce in ce mai greu de gasit", precizeaza specialistul.
Generatie ultramoderna, sistem invechit
Elevii nascuti in era digitala intampina dificultati de adaptare in sistemul actual de invatamant, sustine americanul Marc Prensky, consultant pe probleme de educatie si autor al cartii "Digital Natives, Digital Immigrants". "Pana sa implineasca 18 ani, copiii din ziua de azi petrec, in medie, peste 10.000 de ore jucandu-se pe calculator, trimit si primesc peste 200.000 de e-mailuri si mesaje instant, vorbesc la telefon aproape 10.000 de ore si se uita la televizor mai mult de 20.000 de ore, in special pe MTV. In acelasi timp, in cel mai fericit caz, petrec aproximativ 5.000 de ore citind", scrie Marc Prensky, care incearca sa demonstreze ca mintea unui "elev digital" functioneaza diferit fata de cea a parintilor sai, din cauza expunerii excesive la tehnologie.
Desi creierul copiilor de astazi functioneaza diferit - capacitate de analiza si putere de memorare pe termen lung scazute, dar un potential crescut de interpretare si corelare a imaginilor in miscare - sistemul de invatamant a ramas la fel cum a fost creat pentru parintii si bunicii acestor elevi.
Jocul digital, noul "prof de mate"
Americanul Marc Prensky este de parere ca problema este a sistemului, si nu a scolarilor. " Copiii digitali se descurca mult mai bine cu informatia in format electronic, decat cu cea pe suport de hartie. Ei sunt la fel de inteligenti si de talentati ca parintii lor, numai ca mintea lor functioneaza altfel. Pentru a nu-i pierde definitiv pe acesti copii, sistemul educational ar trebui sa se adapteze lor si invers. Exista metode de invatare prin intermediul jocurilor digitale, care au fost deja probate cu succes. Dependenta de gadgeturi ar trebui folosita in avantajul acestor elevi", afirma scriitorul.
In acest moment, scolile ignora cu desavarsire tehnologia, iar consecintele se vad in abilitatile din ce in ce mai scazute ale elevilor de a acumula informatie prin metode clasice de studiu. Cand au fost intrebati de Marc Prensky, in cadrul unui sondaj premergator redactarii cartii, elevii americani s-au declarat la unison dispusi sa accepte in sala de clasa noi tehnologii de studiu. "Singurul impediment este ca mai trebuie sa fie de acord si scolile", puncteaza Prensky.
200 de mii de e-mailuri si mesaje instant trimit si primesc, in medie, copiii din ziua de azi pana sa implineasca 18 ani.
Apare pericolul de mediocritate prelungita
Atunci cand tehnologia inlocuieste gandirea un timp indelungat, consecintele negative ale acestui fapt vor afecta individul in mod definitiv, explica specialistii.
"Saltul peste etapele firesti ale cunoasterii, definite de lectura si invatare, va conduce la diminuarea motivatiei individului, la lipsa de curiozitate si la o disponibilitate redusa de implicare in viata sociala. Se va aplatiza dorinta de autodepasire si competitivitatea elevului, care se va multumi cu informatii standard, prefabricate de altii si postate pe internet. Ambitia de a afla si de a se evidentia prin unicitatea interpretarilor va avea de suferit. Mediocritatea va absorbi tot mai multi elevi si va genera tot mai multi adulti blazati", spune psihologul Keren Rosner.
Antrenamentul memoriei
Specialistul adauga faptul ca "lipsa de solicitare a memoriei, a cognitiei, a vointei, a perseverentei si a increderii in cunostintele proprii si in capacitatea de deductie va impiedica o dezvoltare psihica armonioasa".
"Cu cat materialul supus memorarii este mai organizat, cu atat mai usor va fi de accesat si de reactualizat. Daca elevul nu-si insuseste cunostintele intr-un mod corect, atunci nici nu va beneficia de avantajul acelor cunostinte. Exersarea reactualizarii informatiilor este o modalitate de imbunatatire a memoriei care va disparea daca elevul nu se antreneaza constant in procesul de invatare. Practica mintala implica repetarea imaginara a deprinderii perceptual-motorii in absenta miscarii", conchide Keren Rosner.
"Saltul peste etapele firesti ale cunoasterii, definite de lectura si invatare, va conduce la diminuarea motivatiei individului, la lipsa de curiozitate si la o disponibilitate redusa de implicare in viata sociala.''
Keren Rosner psiholog
» vezi articolul original
sursa: 
