Cum era sa fie inlocuit Ferdinand cu Franz Joseph
Cine si-ar fi inchipuit ca se vor gasi oameni dispusi, in mijlocul suferintei nationale de la sfarsitul anului 1916, sa-si ofere serviciile ocupantului pentru rasturnarea dinastiei? Motivele "patriotice" invocate in scopul detronarii regelui legitim mascau in fond orgolii stupide si pagubitoare. Regele Ferdinand I era pus in situatia de a constata ca exista, printre credinciosii sai supusi, oameni pentru care cauza Romaniei parea a se confunda cu aceea a Puterilor Centrale. Sfarsitul razboiului va insemna si sfarsitul combinatiilor fanteziste, degradante si periculoase.
Petre Carp - varful de lance al actiunii
Anul 1916 - al 50-lea an al dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen pe tronul Romaniei ar fi putut sa fie si ultimul pentru Ferdinand I, inscaunat la numai doua luni dupa declansarea primei mari conflagratii mondiale. Finalul acestui an catastrofal se contura tragic si sumbru pentru romani si pentru regatul care, mutandu-si capitala la Iasi, mai cuprindea circa 37.000 de km. Oltenia, Muntenia si Dobrogea se aflau sub ocupatie straina. La Bucuresti, germanii devenisera - consemna in ale sale Note politice Al. Marghiloman, presedintele conservatorilor filogermani ramasi, cu invoirea premierului Ionel Bratianu, sub ocupatie - "grozav de aspri si putin discreti. Ei invadasera totul si desigur ca curtenia este in mod voluntar data la o parte () Pe hartiile oficiale, titlul ministerului si mentiunea "Regatul Romaniei" sunt sterse. Ei zic ca oficial Regatul Romaniei nu mai exista. Au oprit sa fie pomenit in biserici regele si chiar sa se pronunte numele lui".
Ideea unei paci separate cu ceea ce mai ramasese din statul roman preocupa intens autoritatile imperiale de la Viena si Berlin. O conditie preliminara formulata fara nici un echivoc si vehiculata intens in cercurile militare si diplomatice germano-austriece era aceea a inlaturarii regelui Ferdinand, precum si a premierului Bratianu. Unele capete politice infierbantate de la Bucuresti - ale acelor barbati de stat cu binecunoscute simpatii prusace si mai ales cu declarata ostilitate fata de Rusia - sustineau acest punct de vedere. Petre P. Carp, Theodor Rosetti si alti cativa, inclusiv fostul narodnic C-tin. Stere, se pronuntau deschis pentru schimbarea dinastiei si indeosebi pentru inlaturarea bietului "Nando".
Cum se ajunsese aici, nu la promovarea noului favorit al englezoaicei de la "Portile Orientului", ci la dramatica situatie in care se afla cel de-al doilea monarh neamt de pe tronul Romaniei? Cum a ajuns sa fie de notorietate publica intentia Puterilor Centrale de a-l detrona pe regele Ferdinand I si, mai ales, cum de s-au putut gasi oameni politici (vorba lui Caragiale, "cu oarecare pretentii de seriozitate") dispusi a sustine o asemenea cerinta, din care si-au facut portdrapel al unui crez politic, care, in varianta Carp, suna cam asa: "Intre frontierele Romaniei si monarh , optez pentru cele dintai".
"Dupa 48 de ani, ma vad aproape singur"
Sa ne intoarcem cu doi ani in urma, la celebrul Consiliu de Coroana de la Sinaia, unde batranul rege Carol I a fost nevoit sa accepte solutia neutralitatii Romaniei fata de razboiul care tocmai se declansase o data cu atacarea Serbiei de catre monarhia dualista austro-ungara. La 14/27 iulie 1914, imparatul Franz-Joseph il anuntase pe monarhul de la Bucuresti despre razboiul pe care era hotarat sa-l declare impotriva Serbiei, exprimandu-si speranta ca "vechea ta prietenie si legaturile noastre amicale sunt pentru mine tot atatea garantii ca tu vei avea o intelegere sincera a hotararilor ce am luat in acest caz grav".
Citeste articolul integral pe historia.ro
Mai citeste si:
Cum
a abdicat Regele Mihai
Casa
de Hohenzollern-Sigmaringen si Regii Romaniei
Istoria
conflictelor dintre Casa Regala a Romaniei si Casa Princiara de
Hohenzoller
Cum
era sa fie inlocuit Ferdinand cu Franz Joseph
Nunta pricipesei Ileana, ultima casatorie monarhica din Romania
» vezi articolul original
sursa: 
