Cum arata societatea greceasca in faliment
Al doilea pachet de salvare din partea UE si FMI in valoare de 130 de miliarde de euro va fi mai mult ca sigur acordat Greciei de ministrii de Finante din eurozona, dar nu va rezolva mare lucru. Banii vor merge in mare parte catre rostogolirea datoriilor scadente. Mai tragic este, sustin analistii, ca nici noile masuri de austeritate impuse de guvernarea Papademos nu rezolva nimic, ci doar acutizeaza problemele si pentru ca opozitia grecilor fata de programul de saracire si tutelare a tarii lor este mare.
Situatia de zi cu zi a milioane de greci este tot mai dificila. Clasa de mijloc a fost prima care a fost decimata de masurile de austeritate, somajul a trecut de 20%, iar economia va scadea in acest an cu mai mult de 8%. Oamenii invata sa supravietuiasca. Trocul a luat locul banilor, iar numarul celor fara un adapost deasupra capului, al celor care recurg la supa saracului si al celor care se sinucid a urcat.
"Este ca in timpul razboiului", scrie Panagiotis Grigoriu, istoric si etnolog, pe blogul sau. A pierdut tot. Contractul sau de munca la un centru de cercetare nu i-a fost reinnoit din cauza taierilor de la buget. Nu a mai putut plati chiria si s-a mutat la prieteni. Ultima data cand a facut un plin de benzina la masina sa veche a fost pe 26 decembrie. El foloseste ori de cate ori se poate transportul public pentru ca este mai ieftin. Panagiotis face parte din cei o treime de greci care traiesc sub pragul saraciei, adica mai mult de trei milioane de oameni, potrivit Eurostat. Numai in Europa de Est situatia economica este mai rea.
Clasa de mijloc, prima lovita
Clasa de mijoc a fost prima afectata de aceasta criza. In aceasta categorie intra si Lambros Zacharatos. Pana anul trecut a lucrat ca designer de interior si castiga pana la 4.000 de euro pe luna. Acum este nevoit sa locuiasca impreuna cu alti doi colegi de suferinta intr-o camera micuta pusa la dispozitie de organizatia caritabila Klimaka, scrie "Der Spiegel".
Dar aici toti rezidentii trebuie sa ia parte la activitatile de zi cu zi: gatesc, curata, ce este nevoie. Numarul celor care nu mai au un acoperis deasupra capului dupa ce si-au pierdut locul de munca este mult mai mare decat statisticile oficiale pentru ca multi, mai ales tinerii, s-au mutat la rude. Aproximativ 100.000 de firme au dat faliment si multe altele sunt pe punctul de a se prabusi. Rata sinuciderilor este in crestere, numarul crimelor si jafurilor s-a dublat, iar zeci de mii de oameni au ramas fara locuinte. Viata in regiunile rurale, unde s-a revenit la schimburile traditionale de produse, este mai suportabila. Multi fermieri au decis sa ofere gratuit produse alimentare pentru cantinele saracilor.
Trocul a luat locul banilor
Oamenii incearca sa invete sa se descurce. Trocul, chiar si in privinta serviciilor, a luat locul banilor. Oamenii refuza sa plateasca taxa suplimentara inclusa in factura pe electricitate, impusa din octombrie de guvern, chiar daca au fost amenintati cu intreruperea furnizarii electricitatii. Compania de distributie DEI a incercat sa faca acest lucru de cateva ori, dar sindicatul electricienilor s-a opus. 500.000 de gospodarii refuza sa plateasca acest impozit.
Terapie de grup pentru datornici
In centrul capitalei functioneaza centrul de ajutorare pentru datornici Ekpizo. Cu chipuri tensionate, participantii la sedinta schimba cateva saluturi inhibate inainte de a se sprijini de pereti. De parca le-ar fi teama sa se aseze pe scaunele dispuse in cerc, ca pentru o terapie de grup. Sau poate le e greu sa admita ca, prabusindu-se sub greutatea datoriilor, sunt pur si simplu disperati, scrie "To Vima". Cand interlocutoarea lor intra in sala, atmosfera rece se destinde un pic.
"De mai bine de un an si jumatate aud aceleasi cuvinte", marturiseste Lila Linardatou, jurista la Ekpizo. Ea incearca sa le dea sfaturi celor care nu mai fac fata sub povara datoriilor si doresc sa negocieze o pasuire cu bancile. "Scopul nostru este sa evitam ce e mai rau", spune Linardatou, citata de publicatia "To Vima" . Peste 6 .000 de persoane s-au adresat deja centrului Ekpizo, unde juristi, psihiatri si psihologi - toti voluntari - incearca sa-i linisteasca pe cei care, sub greutatea crizei, incep sa cedeze.
Oameni care recurg la un card de credit pentru a aproviziona un altul, capi de familie care s-au indatorat "pana in gat" cand au avut probleme de sanatate si care nu au mai reusit sa-si revina, oameni care traiesc in impas asteptand o iesire care nu vine niciodata."Situatia este insuportabila. Societatile de credit ne suna de pana la zece ori pe zi si ne ameninta", povesteste Konstantinos Venerdos, care a trebuit sa iasa la pensie de curand, din motive de sanatate.
Tot mai multe sinucideri
"Am facut o cerere de intelegere amiabila, dar bancile ma ignora. Am doar 5 euro in buzunar pentru a ajunge la sfarsit de luna si ma cuprinde panica. Ma gandesc din ce in ce mai des la sinucidere pentru a sfarsi cu toate astea. Dar ma gandesc si la fiul meu. Ce se va alege de el, daca eu il abandonez?", spune Venerdos.
Altii au trecut la fapte. "Patru membri ai grupului s-au sinucis deja in ultimele luni si alte zeci rezista doar datorita medicamentelor. Trebuie facut ceva pentru a nu mai fi si alte victime", spune nelinistita Mikela Christodoulou, o alta angajata de la Ekipzo. "Recunosc ca am intrat intr-o spirala fara sfarsit. Foloseam un card pentru a aproviziona un altul, explica Mario, un functionar. Cu toate aceste propuneri ispititoare ale bancilor, am ajuns sa am pana la 20 de carduri diferite. Dar salariul meu a fost redus de mai multe ori, si acum mi-e teama sa nu ma regasesc in strada".
Oferta Eurogrupului
Dupa numeroase incertitudini, situatia pare a se fi lamurit in privinta salvarii Greciei de la faliment. Ministrul francez al Finantelor, François Baroin, a declarat luni dimineata ca toate conditiile necesare unei intelegeri sunt indeplinite. Ministrii de Finante din zona euro reuniti, ieri, la Bruxelles, vor acorda, chiar daca sub "supraveghere", cel de-al doilea pachet de ajutor financiar in valoare de 130 de miliarde de euro pentru Atena si stergerea partiala a datoriei detinute de creditorii privati, la nivelul a 100 de miliarde de euro. Contributia FMI la noul acord va fi, potrivit "Financial Times", de 13 miliarde euro.
» vezi articolul original
sursa: 
