Creierul, o masina care descifreaza automat coduri pornind de la contextualizare
com, citat de Agerpres.
"Srpe exelmpu, nu cnteoaza in ce odrine arap leiterle" unui cuvant, ci important este ca prima si ultima litera sa se afle in locurile corecte pentru a intelege cuvantul respectiv, fara nicio problema. In mod similar, "M1N73A N0ASTRA P0A73 C171 S1 AC3S73 CUV1N73" fara niciun fel de probleme.
Aceasta capacitate a creierului i-a pus pe ganduri pe oamenii de stiinta. Conform lui Marta Kutas, un specialist in neurologie cognitiva si director al Centrului pentru Studiul Limbajului de la University of California, San Diego, pe scurt, nu exista un raspuns concret la intrebarile legate de aceasta capacitate. In schimb, sustine ea, oamenii de stiinta au niste banuieli intemeiate.
"Eu cred ca in aceste cazuri contextul este foarte, foarte important", sustine ea.
Noi folosim contextualizarea pentru a pre-activa acele zone din creier care corespund stimulilor care inca nu s-au produs, dar pe care ii asteptam pentru ca stim din experienta ca se vor produce. Spre exemplu, cu ajutorul computerului tomograf s-a observat ca un subiect care aude un sunet despre care stie ca este precursorul altui sunet, isi activeaza creierul in asa fel incat poate auzi sunetul urmator chiar inainte ca acesta sa se produca. In mod similar, daca observam o anumita insirurire de litere, cifre sau cuvinte, creierul nostru contextualizeaza informatia si identifica ceea ce este probabil sa urmeze. Cu alte cuvinte, "folosim contextualizarea pentru a percepe", dupa cum explica Marta Kutas.
Astfel, in primul exemplu de aparenta "pasareasca" prezentat mai sus,.creierul identifica literele corect amplasate (in general prima si ultima) si le foloseste pentru a contextualiza urmatoarele litere, formand in mod corect cuvantul. In acest caz, o litera este folosita ca si un context pentru a o identifica pe urmatoarea si asa mai departe.
In cazul celui de-al doilea pasaj, cel cu majuscule si cifre in locul unor litere, conform unui studiu din 2007 s-a demonstrat ca lectura unui astfel de pasaj activeaza foarte putin regiunile creierului legate de intelegerea cifrelor. Conform Martei Kutas, aparenta de litera a acestor cifre, precum si contextul in care se afla, au o influenta mai puternica asupra creierului nostru decat faptul ca este chiar vorba de niste cifre. Cercetatorii sustin ca ar fi vorba de un tip de mecanism de feedback (constienta noastra le transmite centrelor de analiza senzoriala ce sa faca) care normalizeaza inputul vizual, permitandu-ne sa ignoram forma ciudata si sa intelegem cu usurinta mesajul.
Sursa: vezi articolul original
