Cine si cum sunt organizati extremistii maghiari?
Dar profilul sustinatorilor Jobbik si felul in care partidul comunica cu acestia a ramas in mare parte subiect de dezbatere. Un studiu al think tankului britanic Demos ofera o perspectiva neasteptata: avangarda anti-sistem nu este formata din "cei lasati in urma" ci, din contra, sunt indivizi activi social, educati si cu locuri de munca.
Presa a tratat fascinata aparitia in spatiul public a organizatiilor radicale europene, lideri ca Marine Le Pen, Geert Wilders sau Heinz Christian Strache aflandu-se in prim planul reflectoarelor in ultimii ani. S-a speculat ca incertitudinea indusa de criza economica a scos la suprafata nemultumiri mai vechi ale populatiei, pe acest teren consolidandu-se sustinerea populara a diferitelor partide radicale sau extremiste. Pe de alta parte, analistii media, grabindu-se sa invete din erorile trecutului pentru a nu le repeta, s-au lasat sedusi de comparatia cu anii a"½30 ai secolului trecut, indicand criza ca principalul factor determinant al succesului extremist la urne.
Evident, neajunsurile sunt un bun catalizator al nemultumirilor de tot felul dar schemele intelectuale la cheie uneori nu reusesc sa cuprinda realitatea in intreaga ei complexitate. Iar cazul maghiar "rastoarna masa" ipotezelor conformiste. Ce te faci cand avangarda luptei impotriva sistemului nu este formata din "cei lasati in urma" ci, din contra, sunt indivizi activi social, educati si cu locuri de munca?
Un profil pe Internet
La inceputul lunii noiembrie think tankul britanic Demos publica un studiu asupra profilului simpatizantilor online ai partidelor radicale din Europa (prezentat in articolul "Media sociala si populismul de dreapta"). Una din observatiile esentiale asupra informatiilor publicate a fost lipsa profilului maghiar, in ciuda faptului ca peste 2000 de fani maghiari ai paginii de Facebook a Jobbik fusesera chestionati. Unul dintre autorii raportului, Jamie Bartlett, ne-a explicat ca motivul pentru care "cazul maghiar" nu a fost inclus in raport este ca profilul sustinatorilor Jobbik este atipic, think tank-ul urmand sa publice in viitor o analiza dedicata. Lucru petrecut pe 30 ianuarie 2012, cand impreuna cu Political Capital, un institut maghiar de cercetare politica, expertii Demos si-au prezentat concluziile la Budapesta.
Sustinatorii online ai Jobbik s-au dovedit a fi barbati tineri ( peste 70% barbati, 64% dintre ei avand varsta sub 30 de ani), o proportie semnificativa avand studii superioare (22%), cu locuri de munca (comparativ cu media nationala) si sunt activi social (voteaza constant - 82% declarand ca au votat in alegerile precedente pentru Jobbik si 35% au participat la demonstratii si proteste).
Motivele pentru care sustin Jobbik tin de lipsa de incredere in sistemul politic, indentificarea cu valorile partidului si protectia identitatii nationale, temere ce-i face ostili fata de Uniunea Europeana, 68% dintre respondenti explicand ca apartenenta la UE duce la "pierderea identitatii culturale si nationale". De asemenea, lipsa de integrare si criminalitatea romilor au fost invocate ca factori care le-au influentat opiniile politice.
O furtuna trecatoare?
"Nu suntem comunisti, fascisti sau national socialisti dar - si asta trebuie sa inteleaga toata lumea - nu suntem nici democrati!", striga Gabor Vona, liderul partidului, in fata sustinatorilor pe 21 ianuarie, invitandu-i sa nu faca niciun compromis cu actualul sistem politic. Dar pot nationalistii nemultumiti ai Jobbik sa influenteze decisiv establishmentul politic din Ungaria sau este un foc destinat sa se stinga?
Lipsa comunitatilor, a mijloacelor de comunicare si organizare sau pur si simplu asorbirea indivizilor in grupuri sociale cu alte viziuni pot fi amenintari la adresa unei miscari socio-politice cum este Jobbik. Din fericire pentru liderii si simpatizantii miscarii, Internetul a ajutat la crearea unui ecosistem inchis, in care ideile se pot disemina cu rapiditate iar organizarea de campanii si demonstratii este simplificata.
"In timpul campaniei electorale din 2010, Internetul a jucat un rol decisiv pentru Jobbik. Fata de alte partide, Jobbik a folosit intens instrumentele oferite de web-ul 2.0. Oamenii care le vizitau paginile puteau juca un rol activ in transformarea lor si deveneau parte a campaniei electorale.", a explicat Aron Buzogany, un politolog maghiar, pentru Spiegel.
Dar implicarea online a nationalistilor maghiari transcende politica. Toate portalurile destinate extremistilor colaboreaza, posteaza linkuri si colaboreaza cu diferite comunitati, de la rockeri la forumuri nationaliste. Pe aceste site-uri se pot gasi reclame la magazine si firme "nationaliste", care acopera intregul necesar de servicii, de la alimente si imbracaminte la consultanti financiari. Mai mult, membrii acestor comunitati pot accesa siteuri unde pot gasi parteneri "nationalisti crestini". Complexitatea acestui ecosistem permite un soi de autonomie a membrilor de restul societatii. Informatiile si ideile din exterior permeaza extrem de greu aceste comunitati si le ofera rezilienta. De aceea, desi dificil de anticipat, aceasta pozitionare politica are toate sansele sa ramana semnificativa in Ungaria.
» vezi articolul original
sursa: 
