Cinci motive pentru care America nu mai are mari presedinti
Americanii - desi nu se poate spune ca este numai cazul lor - sunt nemultumiti de calitatea liderilor lor. Exista perceptia, scrie Aaron David Miller, ca marii oameni de stat au disparut, locul lor fiind luat de personalitati abile in construirea de asteptari pe care niciodata nu le onoreaza cand ajung in functie. De la Franklin Delano Roosevelt, crede Miller, America nu a avut niciun mare presedinte si sansele ca lucrurile sa se schimbe sunt din ce in ce mai mici. Iata cinci motive in acest sens.
1. Americanii sunt ambivalenti fata de "maretie"
Spre deosebire de europeni, americanii au o cultura politica care cultiva scepticismul fata de "maretie". Traditional, personalitatile care i-au condus pe americani au fost parte a comunitatii, neexistand o elita sociala conducatoare, cum a fost cazul batranului continent. Iar americanii mereu au simpatizat liderii care au dovedit o doza de umilinta. Miller aminteste surprinderea ambasadorului britanic, care era primit - contrar uzantelor - de presedintele Thomas Jefferson in papuci de casa.
2. Presedintia lui Roosevelt a fost greu de egalat
Realitatea este ca sa egalezi un presedinte care a detinut patru mandate, a infrant poliomielita pentru a conduce America in timpul unei catastrofe economice si a celui mai mare razboi din istorie, este destul de dificil, crede Miller. Chiar daca urmasul sau, Harry Truman a avut o presedintie de succes, anvergura lui FDR a fost imposibil de egalat. Si, cand in 1951, cel de-al 22 lea Amendament a fost ratificat, restrictionand numarul de mandate prezidentiale la doua, Roosevelt a devenit unul din cele mai importante nume ale panteonului prezidential american.
3. Criza moderna a Americii nu invita la "maretie"
"Maretia" tine si de context. Nu intamplator cei mai mari presedinti americani sunt Washington, Lincoln si Roosevelt. Presedintiile lor au coincis cu cele mai importante evenimente ale istoriei americane: nasterea si consolidarea republicii, razboiul civil, Marea Depresiune si cel de-al Doilea Razboi Mondial. Dar crizele, explica Miller, sunt doar factorul declansator. Esentiala este capacitatea liderilor de a actiona structural, de a-si lasa amprenta asupra istoriei.
Crizele recente prin care a trecut America s-au rutinizat incepand cu epoca Razboiului Rece. Singurul eveniment cu potentialul de a trimite presedintele in functie in istorie a fost 9/11. Dar Bush a reusit doar sa implice tara in doua razboaie, fara a promova identitatea nationala a americanilor intr-un fel in care sa-i permita sa ramana in cartile de istorie.
4. Media trivializeaza
"Maretia" este mereu inconjurata de o aura de mister. Presa a urmarit mereu activitatea presedintilor, dar niciodata lucrurile nu au stat ca in prezent. Abraham Lincoln a tinut patru discursuri publice in timpul presedintiei sale, spre deosebire de Obama, care in primul sau an de prezidentiat a tinut 500. De asemenea, astazi, spre deosebire de secolul 19, viata privata a presedintilor este urmarita la milimetru de numeroase publicatii dornice de scandal. In urma cu un secol, viata privata a presedintilor nu ajungea in fata opiniei publice.
5. Lumea este mult mai complexa
Presedintii contemporani interactioneaza cu o lume pe care nu o pot controla, dar ale carei actiuni influenteaza din ce in ce mai mult ce se intampla in America. Bineinteles, si presedintii secolului 19 au avut mari responsabilitati, printre care edificarea unei natiuni si un razboi civil distrugator. Insa influentele externe au fost minime, datorita unei vecinatati pasnice, de unde au lipsit dusmanii puternice.
Dar ganditi-va la perioada actuala, cand orice eveniment se poate repercuta asupra Americii, cand numarul actorilor internationali este mult mai mare, iar implicarea Americii in lume incomparabila fata de ceea ce se intampla in urma cu un secol. Complexitatea lumii moderne, interdependenta si felul in care liderii sunt urmariti pas cu pas face aproape imposibil procesul de edificare a unor noi eroi prezidentiali.
» vezi articolul original
sursa: 
