Cerintele FMI afunda si mai tare tara in criza
Fondul Monetar International a bifat zilele trecute inca o evaluare a acordului de tip preventiv semnat cu Guvernul roman. Expertii au plecat fluturandu-ne ideea ca stam mai bine decat restul Europei, dar ca platim preturi mici la energie si gaze. Astfel ca liberalizarea pietei de electricitate trebuie sa inceapa in perioada urmatoare si sa se incheie in 2017. In schimb, "este cam devreme sa vorbim de cresterea salariilor si a pensiilor", a spus Jeffrey Franks, seful misiunii.
Cand i s-a amintit ca exista un indicator numit "putere de cumparare" si ca analizele consultantilor au aratat ca abia in 2020 populatia isi va permite preturi ca in UE, Franks a spus ca, la acest capitol, FMI si Guvernul au pareri diferite. Tot el a precizat ca, anul acesta, cresterea economica a tarii (1,5-2%, fata de 1,8-2,3%, cat estima anterior) se va datora consolidarii consumului intern, intrucat UE va intra in recesiune si nu ne mai putem baza pe exporturi.
De ce nu creste consumul intern
Analistii chestionati de "Adevarul" sustin insa ca discursul lui Jeffrey Franks din conferinta de presa de la finalul vizitei nu are nimic in comun cu realitatile economice ale tarii. In ceea ce priveste cresterea consumului intern, pe care se bazeaza Franks, Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicata, ii aminteste oficialului FMI ca proiectul de buget pentru acest an prevede o crestere a consumului mai mica decat cea a PIB-ului. "Pentru a fi consumul intern un factor de crestere economica, ar fi nevoie de o crestere semnificativa fie a cheltuielilor publice, or noi facem exact contrariul, fie o crestere de salarii si pensii, care este posibila acum, dar nu este sanatoasa", a aratat Voinea.
"Este o minciuna faptul ca va creste consumul intern, la fel ca toate lucurile pe care le spune Franks", sustine si analistul Ilie Serbanescu. El a amintit ca, in ultimii trei ani, FMI a facut sase prognoze de crestere economica pentru Romania si le-a ratat pe toate. "Este clar ca nici de aceasta data nu avem cum sa atingem cresterea pe care o estimeaza", a completat Serbanescu.
Si Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank, este de aceeasi parere. "Nu impartasim ideea celor de la FMI, iar, ca dovada, prognoza noastra de crestere economica este de 0,5%, mult mai mica. Cel mai probabil, consumul intern va avea o evolutie extrem de slaba, din cauza veniturilor mici, a increderii reduse si a accesului limitat la finantari", a aratat Dumitru.
Totodata, Liviu Voinea a mai spus ca liberalizarea pietei de energie trebuie sa fie corelata cu puterea de cumparare a populatiei. "De-asta nu poti sa duci o politica doar de austeritate, ci liberalizarea trebuie corelata cu cresterea economica si cu majorarea salariilor, pentru ca oamenii sa poata suporta aceste scumpiri. Totodata, liberalizarea preturilor nu trebuie facuta in paralel cu privatizarea companiilor de stat, intrucat acest lucru inseamna sa obligi statul sa aiba pierderi si sa dai pe tava profitul privatilor", a punctat Voinea.
Cum putem suporta scumpirile
"Liberalizarea pietei de energie a fost o obligatie pe care ne-am asumat-o la aderarea in UE. Impactul asupra populatiei va fi negativ, pentru ca pretul ar trebui sa creasca foarte mult, intrucat acum platim unul dintre cele mai mici preturi din UE. Insa procesul nu este corelat cu puterea de cumparare", spune si Ionut Dumitru. El a amintit ca acest demers are inca multe necunoscute, iar Guvernul nu a aratat in mod public cu cat vor creste preturile.
"FMI a cerut un consultant care a spus ca piata poate fi liberalizata total in 2020, dar ei o tin tot pe a lor, pentru ca nu vor binele Romaniei. Uitati-va la privatizari. FMI nu vrea sa privatizam ce e nerentabil, ci ceea ce e profitabil. Eu inteleg sa fie privatizari, dar pentru eficientizare, nu sa schimbam monopolul statului roman cu monopolul altor state", a mai afirmat Ilie Serbanescu.
Cine poate scapa de scumpiri
Guvernul trebuie sa defineasca in urmatoarea perioada care vor fi consumatorii vulnerabili care vor continua sa plateasca preturi reglementate. Potrivit lui Liviu Voinea, metodologia europeana permite ca 40% din consumatorii casnici sa fie inclusi in aceasta categorie.
Consumul intern, a scazut cu 2,5% anul trecut
Datele furnizate saptamana trecuta de Institutul National de Statistica arata ca, anul trecut, volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete) a scazut cu 2,5% fata de 2010. Cel mai mult s-au redus vanzarile de produse alimentare, bauturi si tutun (-6,2%) si cele de carburanti (-1,7%).
» vezi articolul original
sursa: 
