Un spaniol cultivă în comuna gorjeană Bustuchin 1.000 de metri pătraţi din condimentul supranumit „aurul roşu”, care se vinde la un preţ de 8.000 de euro pe kilogram.
În comuna gorjeană Bustuchin a fost înfiinţată una dintre foarte puţinele plantaţii de şofran din România. Supranumit şi „aurul roşu“, pentru că este cel mai scump aliment din lume, cultura de şofran se întinde, deocamdată, pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Planta a fost cultivată de către spaniolul Aparicio Guzman, cel care a fondat, cu ajutorul primarului localităţii, Ion Ciocea, şi singura cooperativă agricolă din Gorj.
Spaniolul a ajuns în România acum opt ani: „E prima producţie din toată România. Am făcut un experiment şi am văzut că a fost bine şi că planta a rezistat la clima de aici. La Bustuchin, temperatura a ajuns şi la minus 25 şi planta a rezistat. Am început să cultivăm o producţie mai mare. E singura cultură de şofran din România. La anul, sper să scoatem o cantitate de două kilograme ucat. Preţul la care se vinde în Spania este de 8.000 de euro kilogramul şi în Europa ajunge şi la 14.000 de euro, iar în SUA ajunge la 25.000 de dolari. Este un condiment care se foloseşte la hoteluri de cinci stele şi restaurante de lux. La anul sperăm să ajungem la două kilograme de şofran vândut. A fost plantat de un specialist din Spania. Ne dorim să ajungem la o suprafaţă de un hectar“, spune Aparicio Guzman.
Localnicii sunt dispuşi să renunţe la porumb sau grâu Ion Ciocea spune că şofranul s-a adaptat foarte bine şi că nu este o plantă pretenţioasă: „Este o plantă extraordinară. Nu cere apă. Nu a fost irigată deloc, dar terenul trebuie să fie puţin în pantă să nu băltească. Vrem să extindem cultura din şofranul pe care deja l-am cultivat. Se înmulţeşte la fel ca şi cartoful. Intenţia noastră este anul viitor să dublăm suprfaţa cultivată. Se pune la fel ca ceapa. Am stat şi eu când s-a plantat şi am văzut. Oamenii sunt foarte încântaţi şi chiar se gândesc că va fi o sursă de venit pentru ei“.
Ion Ciocea spune că şofranul s-a adaptat foarte bine şi că nu este o plantă pretenţioasă: „Este o plantă extraordinară. Nu cere apă. Nu a fost irigată deloc, dar terenul trebuie să fie puţin în pantă să nu băltească. Vrem să extindem cultura din şofranul pe care deja l-am cultivat. Se înmulţeşte la fel ca şi cartoful. Intenţia noastră este anul viitor să dublăm suprfaţa cultivată. Se pune la fel ca ceapa. Am stat şi eu când s-a plantat şi am văzut. Oamenii sunt foarte încântaţi şi chiar se gândesc că va fi o sursă de venit pentru ei“.
Localnicii din Bustuchin sunt dispuşi să renunţe la porumb sau grău şi să cultive şofran. „Am lucrat la şofran. Se lucrează mai uşor decât porumbul, ce cultivăm noi. Nu este greu. Doar am săpat pentru a nu creşte buruieni“, spune Maria Santa, de 50 de ani, din Bustuchin. Şi Ioana Cucăilă a lucrat şi ea la plantaţia de şofran şi s-a îndrăgostit de această plantă: „Planta asta este de o frumuseţe rară. Dacă o să meargă bine cu şofranul, o să cultivăm şi noi. Renunţăm la grâu sau la porumb. Se lucrează uşor, de drag. Am auzit că se vinde foarte scump. Am copilul plecat în Danemarca şi mi-a spus că este un ingredient foarte scump“.
Localnicii din Bustuchin sunt dispuşi să renunţe la porumb sau grău şi să cultive şofran.
„Am lucrat la şofran. Se lucrează mai uşor decât porumbul, ce cultivăm noi. Nu este greu. Doar am săpat pentru a nu creşte buruieni“, spune Maria Santa, de 50 de ani, din Bustuchin. Şi Ioana Cucăilă a lucrat şi ea la plantaţia de şofran şi s-a îndrăgostit de această plantă: „Planta asta este de o frumuseţe rară. Dacă o să meargă bine cu şofranul, o să cultivăm şi noi. Renunţăm la grâu sau la porumb. Se lucrează uşor, de drag. Am auzit că se vinde foarte scump. Am copilul plecat în Danemarca şi mi-a spus că este un ingredient foarte scump“.
