Biletele la ordin dețin un loc special în lumea instrumentelor financiare. Aceste înscrisuri economice sunt folosite în relațiile comerciale de către anumite entități care vor să se asigure că au o garanție pentru recuperarea sumelor de bani de la clienții lor. Ca formă, biletele la ordin înseamnă recunoașterea datoriei pe care un debitor o are față de creditorul său, respectiv cel de la care a achiziționat produse, mărfuri, bunuri sau servicii. În practica bancară, beneficiarul unui bilet la ordin poate fi și instituția financiară, care acceptă instrumentul ca garanție pentru returnarea unui împrumut și a dobânzii aferente. Descoperă mai departe ce trebuie să știi despre acest instrument de decontare dacă intenționezi să-l folosești și tu pentru afacerea ta.
Ce sunt biletele la ordin?
Biletul la ordin este un titlu comercial de valoare asemănător cambiei pe care firmele obișnuiesc să-l utilizeze în mod frecvent datorită modului său rapid și ușor de a circula. Acestea este reglementat de legea nr. 58/1934 și este definit ca un înscris economic prin intermediul căruia o persoană, numită emitent sau subscriitor, se obligă să plătească o anumită sumă de bani la scadență unei alte persoane ce poartă numele de beneficiar. Totodată, încasarea unui bilet la ordin poate fi efectuată și la ordinul beneficiarului, după cum precizează și denumirea titlului comercial.
În comparație cu cambia, biletul la ordin presupune încheierea unor raporturi juridice doar între două persoane, emitent și beneficiar, în timp ce cambia implică trei persoane într-o astfel de relație profesională pentru că apare în plus și instituția bancară ce intermediază plata.
Care sunt caracteristicile biletelor la ordin?
Pentru a fi utilizat în relațiile comerciale, un bilet la ordin trebuie să cuprindă, de obicei, următoarele elemente:
- Denumirea de bilet la ordin trecută în textul titlului și exprimată în limba folosită pentru redactarea acestuia;
- Numele emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care se obligă să plătească suma de bani determinată; dacă numele și prenumele emitentului depășesc spațiul alocat pe instrumentul de plată, atunci se vor trece doar primele caractere, în limita spațiului special alocat, fără ca prin acest lucru să se atragă nulitatea biletului la ordin;
- Codul emitentului, adică un număr unic de identificare ce va fi preluat din actele oficiale ale acestuia;
- Semnătura olografă a persoanei fizice ce are calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică sau persoană juridică;
- Numele celui căruia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata;
- Promisiunea necondiționată de a plăti o anumită sumă de bani;
- Data scadentă;
- Indicarea locului unde trebuie făcută plata;
- Indicarea datei și a locului emiterii biletului la ordin.
Dacă își dorește să obțină o garanție în plus, beneficiarul îi poate solicita emitentului avalizarea biletului la ordin. Astfel, se va menționa o persoană fizică sau juridică – avalist, care garantează îndeplinirea obligațiilor asumate.
Ce avantaje are deținerea biletelor la ordin?
Aceste instrumente financiare se află pe lista valorilor de încasat, alături de ce, warrant și cambie, aflate în posesia beneficiarului pentru a le încasa într-un timp scurt. Biletul la ordin garantează recuperarea banilor de la debitori. În cazul în care titlul este avalizat, iar emitentul nu și-a îndeplinit obligațiile de plată, beneficiarul va putea solicita suma datorată avalistului, pe care îl și poate executa silit. În practica bancară, un bilet la ordin emis în alb se poate folosi drept garanție pentru plata unui împrumut și a dobânzilor aferente.
Marele avantaj al biletelor la ordin este acela că, la scadență, acestea devin titluri executorii. Prin urmare, dacă debitorul nu și-a achitat datoria față de creditor, acesta din urmă poate trece direct la executarea silită a emitentului, fiind eliminată faza îndelungată a judecății și obținerii unei hotărâri definitive împotriva acestuia.
Biletul la ordin este foarte des folosit în relațiile comerciale sau în practica bancară deoarece oferă garanția rambursării banilor. În ceea ce privește refuzul la plată, acesta poate apărea doar dacă nu există disponibilități în contul emitentului sau în cazul în care biletul este prezentat spre decontare începând cu a treia zi de la scadență ori este completat greșit.
