Ce lasa in urma guvernul Boc
Somaj un pic mai mic decat media europeana, un curs valutar stabil si un deficit rezonabil daca ne raportam la situatia altor state este ceea ce lasa in urma guvernul Boc, la inceput de an 2012. Insa la toate acestea se adauga nemultumiri ale populatiei care a refulat prin iesirea in strada, salarii taiate si pensii inghetate.
Bugetul pentru 2012 a pornit pe un deficit bugetar de 1,9% si o crestere economica prognozata de 2,1% anunta la sfarsitul anului trecut fostul premier Emil Boc, odata cu adoptarea proiectului de buget pentru 2012. La inceputul lunii februarie, Fondul Monetar International a revizuit in scadere usoara prognoza de crestere economica a Romaniei pentru acest an de la 1,8-2,3% la 1,5-2%, dar nu exclude in continuare posibilitatea ca PIB sa urce cu mai mult de 2%.
Ce va sustine cresterea economica?
Prognoza de crestere economica pentru acest an s-a bazat, potrivit guvernantilor, in mare masura pe investitii si mai putin pe un nou avant al exporturilor. Toate acestea desi exporturile romanesti au inregistrat in 2011 al doilea an consecutiv de crestere istorica.
Probleme cu care se va confrunta economia globala in 2012 si care vor afecta si zona euro vor da cu siguranta multe batai de cap urmatorilor guvernanti care vin la conducere dupa demisia guvernului lui Emil Boc.
Disponibilizarile masive, taierile de salarii si inghetarea pensiilor au fost masuri antipopulare care au condus inclusiv la ample proteste de strada, dar prin care fostii guvernantia au reusit sa tina in frau deficitul bugetar. Aplicate mai mult sub presiunea institutiilor financiare internationale, masurile de reducerea a aparatului bugetar supradimensionat vor trebui sa continue, conform unui calendar deja anuntat.
Pana in prezent, peste 190.000 de bugetari au fost dsponibilizati, iar la sfarsitul anului trecut, ministrul Muncii declara ca in 2012 vor mai trebui concediati inca 120.000 de salariati din administratia centrala si cea locala pentru ca aparatul birocratic sa fie eficientizat.
Nerezolvate decat partial au ramas si problemele intreprinderilor de stat. Tot sub presiunea Fondului Monetar International (FMI), statul roman a pus pe lista privatizarilor aproape toate companiile in care detine actiuni.
Privatizari anuntate si datorii
Guvernul a aprobat in ianuarie, inceperea procesului de vanzare a 10% din actiunile Hidroelectrica si Nuclearelectrica, unele dintre cele mai importante companii pe care statul doreste sa le scoata pe piata in anul 2012.
Alte societati din energie aflate pe lista privatizarilor partiale sunt: Transelectrica, Romgaz si Transgaz, in cazul carora se estimeaza, de asemenea, sa se vanda pachete pe 10-15% prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti. Chiar daca nu au fost inca identificati consultantii care vor asista fiecare proces (decat in cazul Transgaz), listarile ar urma sa inceapa din aprilie.
Marile companii de stat au stat permanent in vizorul FMI datorita datoriilor foarte mari acumulate in timp. In 2010, datoriile primelor zece companii de stat ajunsesera la nivelul de 7 miliarde lei , insa in urma ultimelor evaluari din aceasta luna nivelul arieratelor a scazut potrivit tintelor asumate. Mai mult, cateva din companiile monitorizate de FMI au reusit sa obtina profit la finalul anului 2011.
Tot in acest an, reforma anuntata inca de anul trecut vizeaza introducerea managementului privat la nu mai putin de 15 mari comapnii de stat dintre care: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, CFR Marfa, CFR Calatori si CFR Infrastructura, dar si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, Compania Nationala a Huilei, Oltchim. Aproape toate companiile de stat din domeniul energetic, mai putin Termoelectrica urmeaza sa schimbe componenta consiliilor de administratie si sa aiba manageri privati.
Sursa: vezi articolul original
