Ce inseamna activismul la tinerii romani: sa traversezi pe trecerea de pietoni si sa donezi sange
In schimb, implicarea civica inseamna pentru cei mai multi respectarea legilor, voluntariat si actiuni de caritate.
"In Romania nu poti sa faci protest pentru ca oamenii sunt mult mai pasnici decat in alte tari. Tu vrei ceva, dar 'lasa, ma, ca tot degeaba'." Raspunsul de mai sus apartine unuia dintre cei 800 de respondenti chestionati de Institutul de Marketing si Sondaje IMAS in cadrul studiului "Activism civic si atitudini fata de protest in randul tinerilor din Romania”. Studiul, efectuat in lunile octombrie si decembrie 2011 la cererea organizatiei civice Militia Spirituala, a investigat interesul pe care il au tinerii (intre 18 si 29 de ani) pentru activismul civic si pentru implicarea in comunicarea cu institutiile statului si cu clasa politica. Rezultatul nu este unul surprinzator: tinerii acorda o conotatie negativa politicului, definindu-l intr-o maniera foarte restransa, si, drept urmare, il exclud din sfera lor de interes.
Majoritatea raspunsurilor la intrebarea "Care sunt lucrurile care va vin in minte cand zic activism civic?" au fost de genul "voluntariat", "donat sange", "sa mergi la vot", "sa respecti legile tarii". Si intrebarea "Ce inseamna un bun cetatean?" a evidentiat o tendinta redusa de a alatura acestei sintagme atribute care sa evalueze dimensiunea implicarii politice. Astfel, respondentii au ales pentru caracterizarea unui bun cetatean atribute precum "nu incalca regulile de circulatie" sau "cand se distreaza, nu isi deranjeaza colegii si vecinii", in defavoarea celor de genul "se informeaza la zi in legatura cu viata politica".
Cultura obedientei, cimentata in Romania
Sociologul Alfred Bulai, prezent ieri la conferinta in cadrul careia s-au facut publice rezultatele studiului cerut de organizatia Militia Spirituala, a dat cateva explicatii pentru confuzia din mintea celor mai multi dintre cei intervievati: "Sunt bulversati pentru ca asta le ofera societatea. Romania nu a avut niciodata o traditie a protestului, ci mai degraba o cultura de supravietuire, unde incerci sa te descurci cum poti, de unul singur. Inainte de ’90, lumea era obedienta in spatiul public, erai protestatar numai in spatiul privat, prin glume, bancuri. Acum este exact invers. Exista o afisare a libertatii de exprimare de suprafata, dar la nivel profund s-a cimentat o obedienta profunda". Potrivit sociologului, studiul arata ca tinerii prefera solutiile individuale, nu colective. "Implicarea civica exact asta inseamna: colectiv", a punctat Bulai.
Biserica, in topul increderii tinerilor
Studiul masoara si increderea tinerilor in institutiile statului si arata ca 17 la suta dintre intervievati sunt de parere ca lucrurile se indreapta intr-o directie buna si 74 la suta din pesimisti la acest capitol.
"Tinerii pesimisti in ceea ce priveste evolutia tarii au tendinta de a asocia o utilitate ridicata protestului: 92 la suta dintre cei care sunt de parere ca lucrurile merg intr-o directie gresita in tara noastra apreciaza ca in prezent avem motive de a protestat", precizeaza studiul. Nemultumitii plaseaza Armata pe primul loc al institutiilor in care au incredere, urmata de institutiile Uniunii Europene, Biserica si ONG-uri. Presedintia, Guvernul, Parlamentul si partidele politice ocupa locurile din josul clasamentului. Studiul urmeaza sa fie repetat in vara acestui an pentru a se observa daca protestele recente din Piata Universitatii vor schimba atitudinea tinerilor romani.
Principalele concluzii ale studiului:
-implicarea civica si activismul civic au, in opinia tinerilor, ca semnificatie centrala voluntariatul, actiunile de caritate, respectarea legilor si a libertatile celuilalt
-tinerii au internalizat ideea ca in Romania institutiile nu functioneaza in beneficiul cetateanului sau al societatii
-increderea in principalele institutii politice – Parlament, Guvern si partide – pare a lipsi complet in randul tinerilor
-desi ar avea motive, multi tineri nu sunt preocupati sa supravegheze buna guvernare sau chiar sa o impuna, daca nu exista.
Portretul tanarului protestatar
-are incredere crescuta in ONG-uri
-nu are incredere in biserica
-considera ca un bun cetatean este caracterizat de dorinta de implicare in domeniul promovarii omului
- crede ca demonstratiile publice sunt foarte eficiente pentru a influenta deciziile luate la nivel de societate
-considera ca in prezent exista lucruri impotriva carora ar trebui sa protestam
-provine din gospodarii cu venit peste 2000 de lei.
Sursa: vezi articolul original
