Casa Regala: Decizia ICCJ nu creeaza drept dinastic si nu stabileste apartenenta la Familia Regala
"Aceasta decizie nu creeaza niciun drept dinastic si nici nu stabileste apartenenta persoanei sus-numite, astazi decedata, la Familia Regala. Aceasta este valabil si pentru descendentii sai, indiferent cine ar fi acestia. In pozitia sa de Sef al Familiei Regale a Romaniei, Majestatea Sa Regele Mihai I este singurul care se poate pronunta asupra chestiunilor dinastice", declara Casa Regala.
In comunicat se arata ca, potrivit prevederilor "Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a Romaniei", membrii Familiei Regale sunt: Regele Mihai I al Romaniei, Regina Ana a Romaniei, Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, Principele Radu al Romaniei, Principesa Elena a Romaniei, Principesa Irina a Romaniei, Principesa Sofia a Romaniei, Principesa Maria a Romaniei, Principele Nicolae al Romaniei.
"Nici Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei, si nici fostii Sefi ai Familiei Regale a Romaniei - Regele Ferdinand I si Regele Carol al II-lea - nu au recunoscut sau acordat vreodata vreun titlu lui Mircea Grigore Lambrino sau descendentilor sai. Folosirea, in orice context, public sau privat, a titlului de Principe al Romaniei, sau a apelativului Alteta Regala ramane prerogativa exclusiva a membrilor Familiei Regale aratati mai sus", se mai arata in comunicat.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat castig de cauza printului Paul de Romania, respingand recursul Regelui Mihai I fata de la recunoasterea unor hotarari straine pe teritoriul Romaniei cu privire la admiterea dreptului de filiatie al lui Carol Mircea, tatal printului Paul.
Acest proces de recunoastere a filiatiei legitime a printului Carol Mircea fata de Carol al II-lea, cu toate drepturile ce decurg din aceasta a durat in Romania 21 de ani.
Casatoria Regelui Carol al II-lea cu Ioana Valentina Lambrino nu a fost recunoscuta de catre Casa Regala, dar nici nu a fost anulata de catre Biserica Ortodoxa. Fiul lor, Carol Mircea, a inaintat, in 1955, Tribunalului din Lisabona o cerere in care solicita sa fie recunoscut ca fiu legitim al Regelui Carol al II-lea. Ulterior, Tribunalul de Mare Instanta din Paris a recunoscut autoritatea de lucru judecat a sentintei Tribunalului din Lisabona, stabilind ca Printul Carol Mircea de Hohenzollern este fiul legitim al lui Carol al II-lea, iar ca atare devine succesorul cu drepturi depline al defunctului Rege.
La 13 octombrie 1995, Tribunalul Teleorman a admis cererea de recunoastere a sentintei portugheze, fapt ce a permis reprezentantilor lui Lambrino sa ceara anularea acestui nume si inlocuirea sa cu titulatura Hohenzollern de Romania.
In 1 aprilie 1999, Paul Lambrino, fiul lui Carol al II-lea si al Ioanei Valentina de Lambrino (cunoscuta sub numele de Zizi Lambrino), a fost recunoscut ca succesor al familiei regale romane de catre Curtea de Apel Bucuresti.
Avocatul Teodor Rus, aparatorul Printului Carol Mircea si al fiului acestuia, sustinea in 1999 ca preocuparea acestora de a se pronunta o sentinta dreapta, nu este legata catusi de putin de pretentii dinastice sau de intentia de a prelua bunuri apartinand Casei Regale, ci sint animati exclusiv de intentia de a se restabili un adevar istoric.
In 19 februarie 2002, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis rejudecarea acestui proces, dupa ce avocatul Regelui Mihai I a sustinut, in fata instantei supreme romane, ca Tribunalul din Lisabona a gresit cand a stabilit filiatia legitima a Printului Carol Mircea fata de Carol al ll-lea, cu toate drepturile ce decurg din aceasta.
Sursa: vezi articolul original
