Casa de Hohenzollern-Sigmaringen si Regii Romaniei
Acolo sunt pomeniti doi frati, cavaleri si conti Zollern care au murit intr-o lupta.
Sunt insa unii istorici care apreciaza ca vechimea familiei ar fi, de fapt, mult mai mare, fiind descendenta din Burkhard I, conte de Baar si duce de Suabia, sau chiar ca ar avea radacini mai vechi, din Sfantul Meinard, martir al crestinismului, asasinat de paganii germanici, la anul 861.
Spune-ti parerea in dezbaterea: "Monarhia salveaza Romania"! Ce parere ai?
Comitatul Hohenzollern-Sigmaringen a fost format in 1576, in urma partajarii Comitatului Hohenzollern, un fief al Sfantului Imperiu Roman. La moartea ultimului conte de Hohenzollern, Carol I (1512-1579), teritoriul a fot divizat intre fii acestuia: Eitel Frederick IV de Hohenzollern-Hechingen (1545-1605), Carol II de Hohenzollern-Sigmaringen (1547-1606), Christof de Hohenzollern-Haigerloch (1552-1592).
Iata cele mai importante figuri din dinastia Hohenzollern-Sigmaringe:
Conti de Hohenzollern-Sigmaringen, 1576-1623
* Karl II 1576-1606
* Johann 1606-1623
Printi de Hohenzollern-Sigmaringen, 1623-1849
* Johann 1623-1638
* Meinrad I 1638-1681
* Maximilian 1681-1689
* Meinrad II 1689-1715
* Joseph Franz Ernst 1715-1769
* Karl Friedrich 1769-1785
* Anton Aloys 1785-1831
* Karl 1831-1848
* Karl Anton 1848-1849
Printi de Hohenzollern-Sigmaringen si Hohenzollern dupa anexarea comitatului
* Karl Anton 1849-1885
* Printul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen 1885-1905
* Printul Wilhelm de Hohenzollern-Sigmaringen 1905-1927
* Printul Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen 1927-1965
* Printul Friedrich Wilhelm de Hohenzollern-Sigmaringen 1965-2010
* Karl Friedrich, Print de Hohenzollern 2010-prezent
Patru generatii de regi ai Romaniei
Pe langa toate distrugerile provocate de Primul Razboi Mondial (1914-1918) au aparut si o serie de disensiuni intre capetele incoronate ale vremii. Motivul principal a fost acela ca o serie de monarhi, respectand interesul si vointa statului pe care il reprezentau la acel moment, au trecut peste legaturile de sange si au intrat in conflict impotriva cu unele state conduse de rude mai mult sau mai putin apropiate.
Pastrand aspectul cronologic, in 1866, guvernul Romaniei a cerut Printului Karl Anton, seful Casei Hohenzollern-Sigmaringen, ca al doilea fiu al sau, Carol, sa devina principe al tanarului stat roman. Pe 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus juramantul de credinta in fata Parlamentului Romaniei. La inceput relatiile intre Casa Hohenzollern si acesta au fost extrem de bune.
Pe acest fond Carol I a devenit o garantie pentru investitorii germani ai vremii. Totusi Carol I nu a avut urmasi, singurul copil nascut din mariajul sau cu Regina Elisabeta a fost o fata, Mariuca, moarta la varsta de 4 ani de scarlatina. Acesta a apelat la Casa din care provenea pentru ca dinastia regala romaneasca sa isi pastreze apartenenta la Hohenzollerni. Potrivit succesiunii din interiorul Casei, pe tronul romanesc trebuia sa urce Leopold, fratele mai mare al lui Carol I, insa acesta a renuntat in favoarea fiilor sai - in ordine Wilhelm, Ferdinand, Karol Anton. In 1886, printr-o scrisoare oficiala, Wilhelm renunta la drepturile succesorale, tronul Romaniei revenindu-i lui Ferdinand.
Mai citeste si:
Cum
a abdicat Regele Mihai
Casa
de Hohenzollern-Sigmaringen si Regii Romaniei
Istoria conflictelor dintre Casa Regala a Romaniei si Casa Princiara de Hohenzoller
Cum era sa fie inlocuit Ferdinand cu Franz Joseph
Nunta pricipesei Ileana, ultima casatorie monarhica din Romania
Inghetul
Cat timp a trait Regele Carol I, legaturile dintre regalitatea romaneasca si casa din care regii proveneau au fost foarte bune, insa inceperea Primul Razboi Mondial avea sa modifice aceasta situatie. Romania a ramas neutra in pofida dorintei lui Carol I sa intre in razboi de partea Germaniei. Tot in 1914, acesta a murit, iar coroana i-a revenit lui Ferdinand, care era casatorit cu o descendenta a monarhiei britanice, Regina Maria, nepoata a Reginei Victoria a Marii Britanii.
Ferdinand a decis insa sa intre in razboi impotriva Imperiului German, condus de Imparatul Wilhelm al II-lea si impotriva familiei sale, condusa la acel moment de fratele sau mai mare Wilhelm (1864-1927). Pentru acest motiv a si fost exclus din Casa de Hohenzollern impreuna cu toti urmasii sai. Ulterior s-a revenit asupra deciziei si urmasii Regelui Mihai I au recapatat titlul de Hohenzollern-Sigmaringen. Nu e singurul caz de monarh care a fost pus in postura sa isi renege originile.
Un caz mult mai cunoscut este cel al Regelui George al V-lea, din Marea Britanie, care in 1917 renunta la titlul de Saxa-Coburg si Gotha, mostenit de la printul consort al Reginei Victoria, Albert, si il schimba in englezescul Windsor.
» vezi articolul original
sursa: 
