Bancile europene, in vizorul autoritatilor UE
Planul de recapitalizare a bancilor europene reprezinta unul dintre principalii piloni ai strategiei de revitalizare si consolidare a economiei europene. Conform programului, grupurile bancare trebuie sa stranga 115 miliarde de euro pana la sfarsitul lunii iunie pentru a se alinia noilor cerinte, anuntate inca din octombrie 2011. Bancherii au fost nemultumiti de inasprirea conditiilor chiar de la inceput. Dupa ce au anuntat ca vor boicota direct planul si au amenintat ca vor limita activitatea de creditare (exact ceea ce nu doreau oficialii europeni), bancile au gasit acum o noua solutie.
Acestea au anuntat ca vor strange bani pentru a evita situatiile in care bancile au fost salvate cu fonduri publice, insa modalitatile prin care intentioneaza sa aduca bani in vistierii nu sunt credibile.
Strang bani doar pe hartie
Bancherii au avut termen ca, pana la 27 ianuarie, sa prezinte Autoritatii Bancare Europene (EBA) strategiile prin care isi vor consolida capitalul. Consiliul EBA va analiza planurile saptamana viitoare, insa controversele legate de acestea au inceput deja sa apara. Jumatate dintre masurile pe care bancile se bazeaza nu sunt deloc credibile, a declarat o sursa apropiata situatiei, care a vazut documentele, citata de publicatia "Financial Times".
Pana acum, bancile au folosit cu precadere doua modalitati privite cu neincredere. Prima este schimbarea modului in care calculeaza gradul de risc al activelor din portofolii. A doua este promisiunea ca vor vinde anumite active (cu un anumit pret), desi in piete nu exista deloc apetit pentru astfel de operatiuni.
Click pe foto pentru a vedea institutiile de credit au un deficit de capital de 115 miliarde de euro
De asemenea, prognozele de profit pentru prima jumatate a acestui an "par mult prea optimiste", mai ales in contextul deteriorarii climatului economic din zona euro, a spus sursa.
Mai multi oficiali au declarat luna trecuta ca grupul german Commerzbank si cel italian Monte dei Paschi di Siena (cea mai veche banca din Italia) se vor descurca foarte greu in incercarea de a strange banii necesari. Commerzbank are nevoie de 5,3 miliarde de euro, iar Monte dei Paschi trebuie sa faca rost de 3,3 miliarde de euro. De atunci, grupul german a anuntat ca a obtinut deja trei miliarde de euro din suma necesara.
Dintre toate bancile europene, doar grupul italian UniCredit a ales sa vanda actiuni pentru a strange capital nou. Acest lucru nu este deloc surprinzator, avand in vedere ca actiunile bancilor europene au incasat o lovitura puternica in 2011, pe fondul temerilor investitorilor fata de expunerea lor uriasa pe datoriile publice ale statelor comunitare cu probleme.
EBA face deja compromisuri
Toate celelalte banci au apelat la planuri bazate pe o combinatie de vanzari de active, recalcularea gradului de risc al portofoliilor, revizuirea marjelor de profit si de asa-zise exercitii de administrare a activelor riscante, care implica rascumpararea obligatiunilor prin care s-au imprumutat si care se tranzactioneaza acum la o valoare mai mica decat cea initiala, ceea ce genereaza o crestere imediata a capitalului.
Forma finala in care se va realiza procesul de recapitalizare ramane insa sub semnul intrebarii, dupa ce EBA a dat tot mai multe semne ca este dispusa sa faca compromisuri in acest sens. Bancheri si politicieni - in special din Germania si Italia - s-au opus vehement planului, avertizand ca el ar putea duce la izbucnirea unei noi crize a creditarii la nivelul blocului comunitar. Deja, sustin unii, creditarea a fost inghetata pe anumite piete considerate mai putin importante, iar mai multe grupuri bancare si-au anuntat intentia de a renunta la operatiunile din Europa de Est.
Prima victima
Grupul franco-belgian Dexia a anuntat, in octombrie 2011, ca va avea nevoie de un nou imprumut de urgenta din fonduri publice (al doilea in trei ani) din cauza expunerii masive pe datoriile publice. La doar cateva ore dupa acest anunt, ministrii de Finante din UE au incheiat de principiu acordul de recapitalizare a bancilor.
Exista sanse pentru "Viena 2.0"?
La jumatatea lunii ianuarie, oficiali din cadrul FMI, Bancii Mondiale, Bancii Centrale Europene s-au intalnit cu reprezentantii Comisiei Europene si ai Autoritatii Bancare Europene la Viena, unde au hotarat ca Europa are nevoie de un "Acord de la Viena 2.0", prin care bancile sa se angajeze ca nu-si vor reduce expunerea in Europa de Est. In lipsa unei astfel de intelegeri se poate ajunge la o noua criza a creditarii, au avertizat oficialii. Banca Centrala Europeana a participat ca observator. Banca Nationala a Romaniei (BNR) a fost reprezentata la nivel de viceguvernator. De atunci, nu au fost anuntate niciun acord cu bancile si nici demararea negocierilor, insa acestea ar putea fi strans legate de conditiile puse de bancheri in ceea ce priveste planul de recapitalizare.
» vezi articolul original



































