Ambasadorul Danemarcei, despre aderarea la Schengen: "Romania sa negocieze direct cu Olanda, pe coridoare"
Presedintia daneza a Uniunii Europene incurajeaza un compromis intre Romania si Olanda pentru aderarea la spatiul Schengen si recomanda Bucurestiului sa spuna clar: "vrem asta si putem oferi asta".
In interviul acordat EVZ, ambasadorul Sternberg mai declara ca, fara masurile de austeritate din anii precedenti, Romania "ar fi fost acum intr-o situatie economica foarte dificila".
EVZ: Una dintre prioritatile Romaniei in acest an este integrarea in spatiul Schengen, iar Danemarca a declarat ca sustine acest demers. Cum poatre fi efectiv pus in aplicare acest sprijin, avand in vedere ca exista un stat, Olanda, care se opune constant acestui deziderat al Romaniei?
Michael Sternberg: Este dificil sa promitem ca vom face multe lucruri concrete, pentru ca desi pozitia noastra este ca va vom sprijini, ca ati indeplinit standardele de intregrare si e important sa fie aplicate aceleasi standarde tuturor statelor membre, exista o tara, Olanda, care se opune. Mai sunt si alte state care nu se supara ca Olanda se opune extinderii Schengen
Eu cred ca trebuie sa gasim un compromis in aceasta situatie. Romania si Olanda trebuie sa discute, sa negocieze, la nivel diplomatic, "pe coridoare", "vrem asta si putem oferi asta", iar presedintia daneza sustine un astfel de compromis. Nu stiu exact care ar putea fi acest compromis, dar nu cred ca sunt prea multe persoane care sa stie asta, pentru ca situatia pare a fi intr-un punct mort in prezent. Am vrea sa vedem ca aceasta problema se rezolva in timpul presedintiei daneze.
As vrea sa va amintesc ca cel mai mare succes pe care l-am inregistrat in timpul presedintiei noastre precedente, din 2002, a fost sa deschidem calea pentru aderarea noului val de state candidate la UE, printre care s-a numarat si Romania, in a doua etapa al acelui val de extindere. Desi nimeni nu se astepta sa avem progrese importante in 2002, acesta a fost un succes important. Asa ca am scos "iepuri din palarie" si inainte, de ce n-am putea-o face si acum? Lucram in spatele scenei pentru a gasi un compromis. Totusi, atmosfera in Europa este foarte diferita acum fata de anul 2002 si nu mai e chiar atat de usor sa facem trucuri magice, deci ramane sa vedem ce vom reusi
Sunteti in Romania de un an. Cum ati perceput progresele pe care le-a inregistrat Romania, daca ele au existat, in reformarea justitiei si in lupta anticoruptie?
Intodeauna mai sunt multe de facut pe aceasta tema, in toate statele europene, dar cred ca Romania a facut progrese rapide, nu doar in ultimul an, ci si inainte. Acum sarbatoriti cinci ani de la integrarea in UE si cred ca la inceput v-ati straduit sa ajungeti din urma celelalte tari europene, dar reforma sistemului judiciar si lupta anticoruptie au inceput lent.
In ultimii doi ani, cred ca procesul a castigat in viteza si credibilitate. Aceasta nu e doar opinia mea, ci o reflecta pe cea a Comisiei Europene, care a redactat cel mai recent raport, cel de vara trecuta, in maniera pozitiva, subliniind ca s-au facut multe progrese in acest domeniu.
Speram ca si in februarie Romania va primi un raport favorabil. Devotamentul ministrului justitiei si al angajatilor din minister este remarcabil. S-au facut multe eforturi in acest sens, pentru ca de progresele in justitie depind foarte multe lucruri.
Danemarca nu restrictioneaza accesul pe piata muncii pentru romani si bulgari, asa cum se intampla in cazul altor noua tari care au mentinut aceste bariere pentru inca doi ani. De ce ati luat aceasta decizie?
Pentru ca noi credem intr-o piata libera, intr-o libertate de miscare a oamenilor, serviciilor si marfurilor. Danemarca este o natiune mica si se bazeaza mult pe comert. Faptul ca suntem pe piata unica europeana a fost extrem de benefic pentru noi. Noi credem in aceasta piata libera. Suntem multumiti de aceasta decizie, nu o regretam. Avem 10.000 de romani care traiesc in Danemarca si suntem multumiti de comunitatea romaneasca. Fac o treaba excelenta in constructii, in IT, sunt profesionisti, lucreaza mult si respecta regulile si legile. Exista tineri capabili in sectorul IT in Danemarca. De pilda, compania Microsoft are in jur de 50 de ingineri romani angajati. Acestea sunt povesti de succes care ar trebui, dupa parerea mea, sa fie reflectate mai mult in presa. Sa nu se scrie doar despre cersetori, hoti, oameni fara adapost. Sigur, si ei reprezinta o problema, dar nu trebuie sa uitam ca acestia reprezinta doar 1-2% din cei plecati afara si, totusi, despre ei se vorbeste in 98% dintre articolele din mass-media. Este nevoie de o imagine mai corecta, mai echilibrata a ceea ce se intampla in realitate.
Criza economica si problemele europenilor
Cum va reusi presedintia daneza sa propuna si sa aplice masuri concrete pentru a stimula cresterea economica in UE, in contextul actualei crize financiare si a disensiunilor care exista intre membrii sai?
Majoritatea tarilor din UE, inclusiv Danemarca si Romania, considera ca rata somajului si cresterea economica sunt probleme foarte importante in prezent. In Spania, de pilda, somajul a ajuns la un nivel-record, in special in randul tinerilor. Este o problema importanta, mai ales pentru viitor. Pe de alta parte, faptul ca nu mai putem cheltui atat cat vrem, ca trebuie sa ne restrangem, sa ne platim datoriile la banci, este de asemenea un aspect esential. Este dificil sa gasim un echilibru intre cresterea economica si economiile la buget. De exemplu, Grecia a profitat de ajutorul UE multi ani si a ramas mult in urma celorlalte tari si acum, desigur, se confrunta cu o situatie foarte dificila, dar cineva trebuie sa plateasca pentru toti acei ani de bunastare.
Avand in vedere situatia actuala, in care Franta si Germania au un punct de vedere ferm in privinta Mecanismului European de Stabilizare Financiara, cum va putea Danemarca sa medieze pozitiile inflexibile? Unii oficiali europeni chiar au declarat ca Danemarca ar trebui sa nu aiba o voce prea puternica, pentru ca se afla in afara zonei euro.
Acesta este rolul nostru, ca presedinte al UE - sa fim un broker onest, sa promovam conceptul european. Si noi suntem interesati de mecanismul din zona euro, pentru ca, sa fim cinstiti, daca euro se prabuseste, si noi ne prabusim odata cu el. Moneda noatra nationala este legata de euro, nu e nicio diferenta, toate legile noastre urmeaza regulile UE si la fel comertul, majoritar cu parteneri UE, foloseste moneda unica europeana. Am avut mai multe mandate la conducerea Consiliului European si am invatat din aceste experiente, trebuie sa existe o incredere deplina in presedintia UE, trebuie pastrat echilibrul intre interesele europene si cele nationale.
Acest lucru se poate ilustra cel mai bine cu obiectivul nostru principal: Mecanismul de Stabilizare Financiara, unde trebuie gasit un echilibru intre diferitele atitudini fata de agricultura, reformele structurale si lucruri de acest gen. Pozitia noastra in domeniul agriculturii difera, desigur, de cea a Romaniei, de pilda, dar putem incerca sa ajungem la un compromis, ca sa putem avansa in acest domeniu. Trebuie sa cautam solutii pentru o Europa a celor 27 de membri, pentru a nu avea o Europa cu doua viteze, in care cei 17 membri ai zonei euro au o directie si ceilalti alta. Acum exista probleme in UE, e dificil, dar e important sa avem acest obiectiv in minte, sa nu avem mai multe viteze.
Sa vorbim si despre una dintre prioritatile presedintiei UE, o Europa sigura, avand in vedere problema imigratiei ilegale - pentru unele tari din sudul Europei a fost vorba chiar despre un "exod" produs dupa "primavara araba". Guvernul anterior al Danemarcei a anuntat ca inchide granitele, temporar, din cauza pericolului imigrationist ilegal. Noul executiv a ridicat insa aceste restrictii. Credeti ca va mai fi cazul, in viitorul apropiat, sa se ia astfel de masuri?
Comisia Europeana a permis statelor membre ca in situatii extreme, speciale, sa-si inchida granitele, asa cum s-a intamplat in cazul Italiei si Frantei, care au avut de-a face cu mult prea multi refugiati din nordul Africii. Poate fi o problema pentru un guvern care deja avea de-a face cu o situatie dificila in tara, cu probleme economice si legate de somaj. Exista reguli europene privind masurile ce pot fi luate in astfel de cazuri. Trebuie sa privim situatia ca pe un intreg. Sa nu uitam ca piata interna unica este un beneficiu pentru noi, pentru industrie, pentru comert, de atatia ani. Miscarea libera a persoanelor din interiorul si exteriorul UE este parte a avantajelor pe care le-am castigat odata cu UE.
Este, insa, o problema politica foarte dificila. Din cauza problemelor economice de pe piata, multi oameni ar dori ca granitele sa se inchida, in special pentru cetatenii din statele non-UE. E de inteles, avand in vedere criza financiara, somajul si altele, care au un efect psihologic important. Trebuie sa le aratam oamenilor ca exista mai multe avantaje decat dezavantaje ale acestei libertati de miscare. Si, din nou, cred ca presa are un rol important de jucat in acest sens. Trebuie relatate povesti de succes, sa ne concentram asupra beneficiilor: cu cat contribuie romanii la economia Italiei, Spaniei, de exemplu? Daca am inteles bine, 1,2 milioane de romani traiesc in Italia si alti 950.000 in Spania, nu pot fi infractori toti! Majoritatea lucreaza din greu, isi castiga traiul cinsitit, si si-au intemeiat familii, trimit bani acasa si fac o treaba buna. Daca am spune mai multe lucruri bune despre ce se intampla acolo, oamenii ar fi mai putin speriati de imigranti. Pe de alta parte, in unele dintre state localnicii nu vor sa se angajeze pe anumite posturi si atunci apare o nevoie constanta de muncitori din afara.
Curentul extremist pare a fi in crestere, in tarile nordice. Ne amintim ca in 2005 a fost un adevarat scandal, cand un ziar danez a publicat o caricatura a profetului Mohamed, si a devenit ulterior tinta unor atacuri, vreau sa va intreb cum vedeti aceasta problema azi?
Cred ca acest curent antimigrationist a existat tot timpul, a atins un apogeu, inca exista, dar nu mai este atat de periculos acum, pentru ca se petrec foarte multe lucruri in diferite locuri din lume. Datorita faptului ca fortele de politie lucreaza impreuna, datorita regulilor din interiorul spatiul Schengen, colaborarii in interiorul Interpol si colaborarea excelenta intre politia daneza si cea romana, de pilda. Avem un ofiter de politie roman la Copenhaga, care lucreaza impreuna cu fortele noastre, este un alt avantaj al colaborarii in UE. Da, extremisul e inca acolo, dar cred ca e tinut sub control.
Care este situatia in Danemarca acum, in societatea daneza, in ceea ce priveste rolul femeii in politica, in guvern, la putere? Stiu ca noul guvern are 9 femei din totalul de 23 de ministri, dar tot au existat nemultumiri pentru ca social-democratii au promis o proportie de 50%-50% intre barbati si femei. Oricum, pentru prima oara in istoria Danemarcei a fost numita in functia de premier o femeie.
Cred ca Danemarca s-a maturizat, a trecut dincolo de aceste prejudecati, nu complet, dar in mare masura. Nu cred ca cineva mai crede in Danemarca faptul ca femeile sunt discriminate. In ceea ce priveste proportia in guvern, nu avem legislatie in acest sens, dar exista miscari feministe foarte puternice. Si in angajarile care se fac in cadrul companiilor se tine cont de pregatirea candidatilor, dar daca pentru un post sunt doi candidati femeie si barbat cu aceeasi pregatire, se prefera femeia. Situatia s-a schimbat mult in ultimii 10-20 de ani in tarile scandinave, din acest punct de vedere.
Cum vedeti extinderea UE in acest moment, cat de oportuna este si cate sanse au state precum Serbia, Albania, Macedonia, Muntenegru sa adere la Uniunea Europeana?
In principiu, UE este deschisa pentru noi membri. Dar sigur ca trebuie ca fiecare tara sa indeplineasca niste standarde, de aceea unele state negociaza atat de multi ani. Romania stie asta foarte bine, pentru ca negocierile sunt un proces dificil. Dar Croatia a demonstrat ca, desi este dificil, este posibil, drumul spre Uniunea Europeana. Mai asteapta, inainte de Serbia, Islanda, Macedonia, Muntenegru. In ceea ce priveste Serbia, va fi mai dificil, pentru ca exista inca problema recunoasterii Kosovo, desi se lucreaza la asta, nu se intrevede deocamdata o solutie clara. Pentru Kosovo va mai fi nevoie de mult timp, pentru ca e nevoie de clarificarea situatiei cu Serbia, nu vrem un conflict inghetat in UE. Si trebuie ca toti membrii UE sa recunoasca aceasta tara, sa nu uitam ca nici Romania nu a recunoscut-o.
Dar credeti in acest proces al extinderii, pentru viitor? Pentru ca exista dubii, in unele tari, privind oportunitatea aderarii in acest moment, cand intreaga Europa occidentala este in crizaa"½
E adevarat ca procesul este acum mai indelungat, in special pentru ca ne confruntam cu o criza economica in Europa va fi si mai dificil pentru aceste tari. Daca am avea referendumuri pe aceasta tema, nu am avea niciodata acordul oamenilor, pentru ca acestia poate nu mai doresc sa devina membri ai UE. Dar cu cat suntem mai multi membri, cu atat mai bine, cu atat vom fi mai puternici si vom avea un comert mai dezvoltat.
AUSTERITATEA LA ROMÂNI
"Guvernul de la Bucuresti a fost nevoit sa ia masuri dure"
Ambasadorul danez apreciaza ca necesare masurile de austeritate luate de Guvernul Romaniei pentru a diminua efectele crizei economice.
"Parerea mea este ca daca nu ar fi luat aceste masuri la vremea potrivita, Romania ar fi fost acum intr-o situatie economica foarte dificila. Autoritatile au luat aceste masuri cu speranta ca, peste cativa ani, situatia se va schimba, lucrurile vor lua o intorsatura pozitiva si oamenii vor incepe sa culeaga beneficiile de pe urma acestor actiuni. Si aproape ati ajuns pana acolo, dar apoi a aparut aceasta noua criza financiara, iar oamenii au devenit frustrati, pentru ca se asteptau deja ca situatia sa se imbunatateasca, in privinta cresterii economice si a locurilor de munca", explica ambasadorul danez la Bucuresti.
Frustrarile sunt normale
Michael Sternberg mai spune ca Romania nu avea cum sa nu fie afectata de criza din Europa. "Situatia dificila pe plan european va afecteaza, pentru ca traiti in UE si partenerii comerciali sunt intr-o astfel de situatie. Oamenii au asteptat, au sperat, au oferit mult, asteptand ca ceva sa se intampleasa ca e normal sa apara frustrarile", apreciaza Sternberg.
Frustrari si nemultumiri exista si in Grecia, dar situatia este diferita. "Sigur ca exista probleme pe plan intern, oamenii se plang, poate masurile nu li se par corecte, ca poate cei saraci vor plati mai mult decat cei bogati. Dar pana la urma este problema grecilor si putem sa avem compasiune pentru ei, dar sentimentul este limitat in randul cetatenilor din statele care au platit consumatia grecilor, iar ei au depasit limitele", conchide ambasadorul.
Citiți și:
» vezi articolul original
sursa: 
