Acum 123 de ani se nastea printesa Martha Bibescu
Provenind din doua familii de "os domnesc", Lahovary si Mavrocordat, Martha a devenit printesa Bibescu, prin casatoria, la doar 16 ani, cu printul George Valentin Bibescu, nepotul fostului domn al Munteniei, George Bibescu, dat jos din domnie de revolutia de la 1848. Pasiunea celor doi a fost inflacarata, dar scurta, dupa nasterea fiicei, Valentina, cei doi traind mai degraba intr-un mariaj de forma, insa elegant siconfortabil pentru amandoi. Insarcinarile diplomatice ale sotului o vor duce pe Martha Bibescu pe diverse meridiane ale globului, printre care Persia si Egipt, din aceste calatorii rezultand prima ei carte, "Les Huit Paradis", ce va fi premiat de Academia Franceza. Vor urma inca aproape patruzeci de carti, majoritatea fiind apreciate de lumea literara europeana, printre personalitatile fascinate de scrisul, dar si de femeia Martha Bibescu, numarandu-se mari scriitori ca Marcel Proust sau Rainer Maria Rilke.
A fost primita in Academia regala a Belgiei, a fost decorata de Franta, patria ei adoptiva, cu Legiunea de Onoare, i s-au ecranizat, cu succes, cateva carti, a trait pasionale povesti de amor cu regele Alfons al XIII-lea al Spaniei si lordul Christopher Thompson, ultimul initiind-o si in culisele spionajului. De altfel, in timpul ocupatiei Bucurestiului de catre armata germana, in Primul Razboi Mondial, Martha Bibescu a ales sa ramana in Capitala, ingrijind de un spital pentru raniti, dar fiind si mult mai aproape de surse de informatii vitale Romania si aliatii din Antanta, coalitia ce se opunea Puterilor Centrale. Dupa terminarea razboiului se va dedica, printre altele, refacerii Palatului de la Mogosoaia, edificiul ridicat de Constantin Brancoveanu si aflat in proprietatea familiei Bibescu din 1832 si pe care sotul i l-a facut cadou.
Operatiunea va dura aproape opt ani, intre 1927-1935, dar Martha Bibescu nu s-a bucurat de bijuteria artitecturala si de facilitatile moderne aduse prin renovare, decat un deceniu. Puterea comunista instalata in anii ce au urmat celui De-al Doilea Razboi Mondial a confiscat in 1949 superbul palat si domeniu pe care Martha Bibescu il daruise intre timp fiicei ei, Valentina, devenita Ghika-Comanesti dupa casatoria cu printul Dimitry Ghika-Comanesti. Tot ce a putut obtine printesa Bibescu a fost ca edificiul sa fie trecut pe lista monumentelor istorice si astfel protejat de o soarta si mai cruda, el devenind in perioada comunista sediul pentru diverse institutii, in general de cultura.
Dupa 1945, Martha Bibescu pleaca in Anglia, apoi in Franta unde se va stabili definitiv. Faima literara dar si rezonanta personalitatii sale o fac una dintre cele mai fascinante figuri feminine europene, fara ca ea sa uite vreodata pamantul din care se tragea. In 1963 accepta sa fie chiar consilier pe probleme romanesti al presedintelui Frantei, Charles de Gaulle, celebrul erou de razboi. S-a stins din viata la 28 noiembrie 1973, fiind inmormantata in faimosul cimitir parizian, Pere- Lachaise, in cripta familiei Bibescu. In 2010, nepotii ei din partea fiicei sale au solicitat statutului roman retrocedarea Palatului si domeniului Mogosoaia care gazduieste, in anii din urma, partial un muzeu, dar si nunti sau alte evenimente mondene.
» vezi articolul original
sursa: 
