Romania, Italia si tiganii - subiectele preferate ale presei internationale Stiri.rol.ro

Cotidianul Liberation publica doua articole, o analiza insoţita de un material documentar, despre Italia şi chestiunea romilor.

In Italia, titreaza cotidianul, este dificil sa-l consideri pe celalalt ca facand parte dintr-un "noi". "Nici macar nu putem concepe expulzarile in masa" - aceasta este formula prin care Giuliano Amato, ministrul italian de interne, a vrut sa dea asigurari Bucureştiului in momentul in care Italia il intampina pe premierul roman, unde opinia publica se mobilizeaza şi se evoca alcatuirea de miliţii, scrie Liberation.

Decizia indoielnica de a expulza cetaţeni europeni in Europa da naştere unei chestiuni politice a carei filosofie trebuie sa ingrijoreze. Se ajunge la intrebarea ce are in comun Europa pentru ca ea sa se prezinte ca o "comunitate". Oroarea unei crime a permis cristalizarea urii faţa de celalalt, transformarea faptului divers in fapt de societate, apoi in masura juridica. Daca aceste derapaje sunt importante şi previzibile, ele nu surprind insa esenţialul. Cum sa concepi chestiunea imigraţiei in masa in Europa? Cum sa articulezi discursul cel mai bine pentru a respecta prioritaţile fara a le face contradictorii? Şi cine este acest "noi" pe care il constituim şi faţa de care "ei", "ceilalţi" se situeaza? Trebuie analizat acest raport noi/ei care trebuie aplicat, recomanda autorul articolului. El atrage atenţia asupra a trei aspecte: 1) Italia a fost ţara de emigrare la inceputul secolului XX, devenind ţara de imigraţie in condiţiile in care nu are nici un trecut colonial. 2) Italienii nu reuşesc sa conceapa statul ca o realitate politica de referinţa. Cand e vorba despre realitatea imigraţiei, carei noţiuni i se opune ea? Naţiunii? Regiunii? Cum se combina "rasismul" nord-sud, care ramane puternic in Italia, cu aceste noi rasime?, se intreaba Liberation. 3) Care e ponderea religiei catolice in concepţia italiana a imigraţiei? Ea este un factor decisiv de coeziune pentru acel "noi" colectiv italian. Are un cuvant greu de spun in guvernul de centru-stanga. Poate la acest "noi" s-a referit Amato, scrie Liberation.

Europa, conchide autorul articolului, trebuie conceputa ca un cerc care nu integreaza indivizii, ci legaturile inseşi de recunoaştere care se intretaie inainte de a forma cercul politic. Europa va putea deveni o casa "nostra", dar va trebui conceputa intr-un alt sens.

Intr-un material separat, Liberation se intreaba daca problema roma devine cumva noua graniţa a Europei. Incearca mai intai sa dea o definiţie a romului şi constata ca niciunui alt popor nu i s-a dat atatea nume in istorie, fiind desemnat diferit chiar şi in cadrul aceleiaşi limbi - gitani, ţigani, boemieni, romaniş etc. Cum sa numeşti un popor banuit atat de mult timp ca nu este unul, venind de nu se ştie unde şi, potrivit prejudecaţilor, care nu are nici credinţa, nici lege? Spre deosebire de evrei, ei nu şi-au pastrat religia de orgine şi au adoptat-o pe cea a ţarii in care s-au stabilit. Dispersarea acestui popor este sociala, dar şi culturala - exista diferenţe intre un ţigan roman care cauta sa se instaleze in Franţa sau Italia şi un gitan spaniol sedentarizat, arata Liberation. Cu toate acestea, cei doi sunt nu numai europeni, ci de-acum membri ai Uniunii Europene.

Ducand o existenţa cvasifantomatica, departe de oraşele europene, in intersecţii de autostrazi, romii sunt o populaţie la limita vizibilitaţii. Sunt ilustrarea paradoxala a caracterului acestor graniţe "interne" ale Europei constituite de rase, naţiuni, clase, mase. Neluaţi in seama in politicile naţionale şi europene, trebuie sa fie protejaţi nu numai juridic, ci şi determinaţi sa fie activi pe scena politica. Daca sunt buni europeni (prin traversarea frontierelor naţionale, prin multilingvism), ei duc in acelaşi timp Europa dincolo de ea insaşi şi de graniţele sale externe, atestand prin aceasta necesitatea mondializarii Europei.

Romul, conchide articolul, este imaginea europeanului - circula in interiorul graniţelor europene. Deci, nu mai este la periferia lumii noastre, a oraşelor noastre, a graniţelor noastre, este in centru, in centrul istoriei noastre. Devine o figura centrala. Ironie a sorţii?, se intreaba autorii articolului din Liberation. Nu, raspund ei, ci un exerciţiu de viziune, o perspectiva care reuneşte graniţele şi totalitatea.

Un material care apare atat in International Herlad Tribune, cat şi in The New York Times cu titlul "Premierul roman incearca sa calmeze Italia dupa un asasinat" relateaza ca şeful executivului roman a vizitat miercuri Italia pentru a incerca sa risipeasca furia ce domneşte de o saptamana in aceasta ţara, dupa ce arestarea unui roman suspectat de uciderea unei italience a explodat intr-o dezbatere naţionala despre imigraţie şi criminalitate.

Calin Popescu Tariceanu şi omologul sau italian, Romano Prodi, au cazut de acord sa gaseasca modalitaţi pentru o mai buna integrare a numarului mare de romani care au venit in Italia dupa aderarea Romaniei la UE. In ultimele zile, romanii - cu precadere ţiganii - au fost acuzaţi de comiterea unui numar disproporţionat de crime violente aici, scriu cele doua ziare americane.

Articolul relateaza ca dincolo de dezbaterea in legatura cu decretul de expulzare, furia şi potenţialul de violenţa raman mari. Este amintit in context episodul agresarii celor trei romani, vinerea trecuta, care, chiar daca a şocat mulţi italieni, "asasinarea (Givannei Reggiani - n.r ) pare sa accentueze temeri şi mai mari şi ingrijorare in legatura cu imigraţia", scriu cele doua ziare, care redau marturia unei cameriste italience din regiunea Toscana: "Nu e o problema a romanilor, ci a strainilor. Pentru ca aud atat de multe veşti rele, oamenilor le e frica. Nu discriminez pe motive de rasa, culoare a pielii sau origine etnica. Dar tot atat de adevarat este ca aşa cum noi ii acceptam, şi ei trebuie sa ne accepte şi sa se supuna regulilor noastre", a declarat Annalisa Menciassi.

Articolul consemneaza scuzele pe care Tariceanu şi le-a cerut pentru crimele comise de romani, dar şi declaraţia ca a venit in Italia ca sa "obţina siguranţa pentru romanii care muncesc şi duc o viaţa cinstita aici şi care reprezinta marea majoritate". El a spus ca este ingrijorat de valul de xenofobie din Italia, noteaza The New York Times şi International Herlad Tribune, amintind de pachetul de masuri stabilit impreuna cu premierul Prodi şi de scrisoarea pe care cei doi au trimis-o Comisiei Europene pentru a cere ajutor din partea statelor care primesc imigranţi solicitand o strategie de integrare a romilor in Europa.

Problema zguduie şi fragila coaliţie guvernamentala de centru-stanga a lui Prodi. Daca premierul a spus ca nu vor fi deportari in masa, opoziţia de centru-dreapta cere masuri mai aspre, inclusiv dreptul de a-i expulza pe imigranţii in cazul carora nu s-a dovedit ca ar reprezenta o ameninţare, scriu cotidienele americane. Sunt amintite declaraţiile lui Gianfranco Fini, liderul Alianţei Naţionale, dar şi ale primarului Romei, Walter Veltroni.

Nazareno Guarnieri, un rom care conduce un grup de aparare a drepturilor acestei etnii, a declarat ca ţiganii sunt facuţi ţapi ispaşitori, in condiţiile in care infractorii reprezinta numai o mica parte a celor 160.000 de ţigani din Italia, dintre care 90.000 sunt cetaţeni italieni. Adevarata problema este ca Italia nu ştie cum sa faca faţa schimbarilor provocate de sosirea atator imigranţi, a spus Guarnieri. "Ruşinea, teama este ca avem o clasa de politicieni care, in loc sa administreze aceste schimbari, işi fac propaganda electorala", a declarat Guarnieri, citat de The New York Times şi International Herald Tribune.

Financial Times scrie, la randul sau, ca "Italia şi Romania cauta ajutorul UE in privinţa comunitaţii rome" şi relateaza despre apelul comun al premierilor italian şi roman adresat blocului european.

Inainte de a pleca de la Bucureşti, unde sentimentele antiitaliene sunt in creştere, noteaza FT, Tariceanu i-a acuzat pe politicienii italieni ca starnesc un "val de xenofobie".

Cotidianul financiar britanic publica şi un reportaj realizat la Avrig, in Romania, intitulat "Confruntaţi cu ostilitate tot mai mare, romii cauta o viaţa buna in Italia ".

"Dintre cei noua copii pe care Elena Tincu i-a adus pe lume, doi sunt morţi, doi sunt in instituţii de sanatate mintala şi doi sunt daţi in ingrijire. O fiica i-a fost ucisa de un iubit gelos, in timp ce un fiu i s-a inecat. Un altul, Romulus Mailat, este in inchisoare in Italia, fiind principalul suspect intr-un caz de crima care a starnit un val de ingrijorare in Italia in legatura cu numarul mare de romani stabiliţi in aceasta ţara. La fel ca Tincu şi fiul ei, mulţi sunt etnici romi", relateaza reporterul care a fost la Avrig. Dar Tincu, care spune ca a fost nevoita sa se intoarca in Romania dupa arestarea fiului ei, vrea sa se intoarca in Italia, noteaza in continuare reporterul. "In Italia, aveam o viaţa buna. Oricine s-a dus acolo s-a intors cu mai mulţi bani şi a putut avea o casa mai buna", i-a marturisit Tincu reporterului.

Acesta relateaza ca in Italia Elena Tincu cerşea pe strazi impreuna cu fiica de trei ani, in timp ce partenerul şi fiul ei lucrau in construcţii. Banii familiei se duceau la Roma pe un generator cu care işi luminau adapostul dintr-o tabara improvizata, un lux dupa viaţa grea pe care o avusesera in satul natal, dupa cum noteaza reporterul, care a studiat atent locuinţa ridicata ilegal, din fier vechi, de la periferia Avrigului, aproape de "infloritoarea destinaţie turistica, Sibiu", drumul noroios şi cirezile de vaci care se intorc de la paşunat. Nu le-a ramas nimic, aici, in Romania, insista femeia. Şi in ciuda unui mediu tot mai ostil in Italia, mulţi romi ca ea nu se sperie şi vor sa se intoarca, scrie reporterul. Totuşi, el consemneaza şi declaraţia unui vecin al mamei lui Mailat, care spune ca ţiganii pot reuşi şi in Romania. "Oamenii care nu reuşesc sa faca bani aici sunt cei care merg in strainatate", spune Constantin Bloata.

Salariile locale sunt in creştere. Bucureştiul trece printr-un boom imobiliar, care a ridicat salariile din acest sector cu pana la 50% intr-un an, potrivit unui investitor indian citat de Financial Times. Articolul se incheie cu o constatare: Romania se confrunta cu un deficit de forţa de munca, in condiţiile in care aproape doua milioane de persoane au plecat in strainatate.

France Soir publica un articol al corespondentului de la Roma despre "tensiunea in creştere dintre romani şi romani". Ţiganii sunt ţinta razbunarii populare, Italia descopera ura, scrie corespondentul, care precizeaza ca "dupa asasinarea unei italience batute mortal şi violate de doi (sic!) romani, Peninsula cere plecarea tuturor ţiganilor".

Atitudinea ii ingrijoreaza pe liderii Uniunii Europene şi mai ales guvernul de la Bucureşti, care vorbeşte de un puseu xenofob periculos, scrie France Soir, menţionand vizita lui Tariceanu şi masurile decise impreuna cu premierul Prodi. Articolul relateaza şi despre o mare tabara de ţigani din apropierea cartierului industrial al Romei careia i se spune "Baracopolis" şi unde locuiesc inghesuiţi 2.000 de romi. Proprietara unei parcari alaturate viseaza de cateva zile sa vina buldozerele şi sa puna la pamant tabara, iar ţiganii sa fie duşi de poliţie foarte departe, noteaza corespondentul.