Meseriasii, obligati sa infiinteze intreprinderi mestesugaresti
O intreprindere mestesugareasca poate fi infiintata doar daca intreprinzatorul detine calificarea de maistru sau daca angajeaza un maistru intr-o functie de conducere.
Un proiect de lege vechi de peste trei ani, revenit acum pe masa parlamentului, prevede ca la nivelul fiecarui judet se vor infiinta Camere teritoriale ale mestesugarilor. Aceste institutii vor tine Registre ale mestesugarilor si vor acorda atestate in baza carora vor functiona intreprinderile mestesugaresti. De asemenea, la nivel national se va infiinta Camera Mestesugarilor, care va tine Registrul National al Mestesugarilor.
Mestesugaria "la negru" va fi amendata
Persoanele fizice sau juridice care vor desfasura activitati lucrative de natura mestesugareasca fara a detine sau inaintea obtinerii unui atestat vor fi sanctionate cu amenzi cuprinse intre 1.000 si 5.000 RON. Atestatul se va obtine, in urma unui examen, de la Registrul Mestesugarilor din raza teritoriala (judetul) in care isi desfasoara activitatea. Camera teritoriala este institutia care va constata si va aplica sanctiunile in cazurile celor care vor practica "la negru", mai precis fara atestat, astfel de activitati, potrivit proiectului de lege amintit mai sus.
Inregistrarea provizorie se va face la prefectura
Camerele teritoriale de mestesugari se vor infiinta de catre comitete de initiativa ce vor fi coordonate, la inceput, de catre prefecturi. Comitetul de organizare din fiecare judet va admite, cu titlu provizoriu, cererile persoanelor fizice si juridice care urmeaza sa se inscrie in Camera teritoriala. Maistrii si lucratorii calificati care doresc sa obtina atestatul necesar vor fi evaluati, in vederea recunoasterii competentelor profesionale, de catre o comisie constituita la nivelul fiecarei Camere teritoriale in parte.
Odata cu atestatul, persoana admisa va primi si un carnet de mestesugar, in care se trec meseriile pe care este abilitata sa le practice. Bineinteles, pentru toate acestea se va percepe o taxa al carei cuantum inca nu este cunoscut, urmand a fi stabilit de fiecare Camera teritoriala in parte.
In forma initiala a proiectului, prezentata la sfarsitul anului 2003, activitatea lucrativa era definita ca intreprindere mestesugareasca "daca cel putin 70% din cifra de afaceri se realizeaza cu una dintre meseriile prevazute in anexa legii". Aceasta prevedere nu se mai regaseste in forma actuala a proiectului de lege.
Statul va descentraliza formarea profesionala
Viitoarea lege a mestesugurilor nu e o inventie romaneasca, ci a fost "importata" din Germania. Acolo, ministerul de invatamant a descentralizat serviciul de formare profesionala in aceste meserii si l-a cedat catre organizatiile din sectorul particular, respectiv Camerelor mestesugarilor.
Va fi greu sa urmam modelul german
"La noi, politicienilor care urmeaza sa voteze aceasta lege le va fiu greu sa se inteleaga asupra modului de finantare a Camerelor teritoriale. In plus, nu se stie ce societati comerciale ar putea fi dispuse sa preia ucenici", ne-a declarat Teodor Dragan, presedintele Uniunii Nationale a Cooperatiei Mestesugaresti - UCECOM. El a mai aratat ca in sistemele de invatamant din tara noastra exista de multa vreme scoli de meserii, insa aici ucenicii platesc; in modelul german, scolile sunt platite de catre Camerele teritoriale mestesugaresti, iar ucenicul face practica intr-o intreprindere, pentru care primeste bani. Transformarea sistemului romanesc dupa modelul german va fi, de aceea, foarte dificilaa€¦
Meseriile sunt grupate in cinci domenii de activitate
Cele 85 de meserii nominalizate in prima anexa la proiectul legii mestesugurilor sunt grupate pe urmatoarele domenii: constructii si prelucrarea lemnului, mica industrie, prestari pentru servirea populatiei (inclusiv comertul, alimentatia publica si turismul), mecanica si, respectiv, electromecanica. In prima categorie se inscriu electricieni, mozaicari, zugravi, tamplari, procesatorii de produse ceramice, sudori, bobinatori, montatori de gresie si faianta etc. a€“ in total, 29 de meserii. In cea de-a doua categorie sunt tesatorii (manual, artizanat), confectionerii si reparatorii de incaltaminte, palarierii, producatorii de plapume si saltele. In cea de-a treia se regasesc meserii ca: fotograf, vopsitor auto, reparator auto (partea mecanica), croitor, sobar, cosar, geamgiu, potcovar, cofetar, brutar, cizmar, cosmetician etc. In ultimele doua categorii de pe lista amintita gasim tinichigii, bijutieri, ceasornicari, frigotehnisti sau tehnicieni auto.
Romania are 1.041 de organizatii mestesugaresti
- 292 cooperative;
- 228 societati cooperative;
- 238 societati pe actiuni;
- 283 cooperative mici;
In cadrul sistemului functioneaza 1.600 unitati de productie, 6.000 de unitati de prestari servicii pentru populatie si 1.100 magazine de desfacere a marfurilor; Cooperatia mestesugareasca asigura in prezent locuri de munca pentru 90.000 de oameni, din care aproximativ 3.000 de persoane cu diverse grade de invaliditate.Paul Pacuraru: "Legea nu e o intoarcere la sistemul breslelor"
Paul Pacuraru: "Legea nu e o intoarcere la sistemul breslelor"
Ministrul muncii, familiei si egalitatii de sanse, Paul Pacuraru (foto), considera ca viitoarea lege a mestesugurilor nu este neaparat o intoarcere la vechiul sistem al breslelor. "Odata cu aparitia acestei legi se creeaza o dubla deschidere a€“ atat pentru mica industrie, cat si pentru activitatile traditionale din mediul rural", apreciaza Pacuraru. El mai precizeaza ca este un sustinator al actului normativ, pentru ca acesta "va reglementa mecanismele de recunoastere a unor calificari care nu pot fi validate in urma cursurilor clasice de atestare".
sursa: 
